Era dimineață. Mă pregăteam de mers la școală, când l-am văzut pe tata aducând cizmele îmblănite din debara. Le alinia frumos și începea, tacticos, să le dea cu cremă de ghete, după care le lustruia cu o perie mare. Cu o zi înainte purtasem ghetele ușoare, bleumarin, din piele fină și cu șireturi mătăsoase. Am amintiri frumoase legate de ghetele acelea, mai degrabă niște botine cu șiret, aduse de la București. Ei, dar în dimineața mohorâtă,
întunecată (era pe la începutul lui decembrie) și înfrigurată, cu somn pe la gene,  îmbrăcată în grabă cu un jerseu gros din lână, tricotat perfect de mama, mirosul acela de cremă de ghete, tare, ca de petrol și ceară de parchet, se răspândea în toată casa primei mele copilării. Cât iubeam iarna în copilărie! Nu, nu mai mult decât vara…dar aproape la fel de mult. Și mirosul acela…Era, de fapt, parfumul primei ninsori. Când cădeau primii fulgi de nea, tata  ne proteja de zăpadă și ger cu straturi generoase de cremă de ghete, iar mama cu pulovere minunat tricotate de mâna ei. Și mirosul amețitor al cremei se amesteca ciudat cu mireasma de frig și zăpadă nouă! Mereu voi asocia parfumul primilor fulgi de nea cu acel miros tare și greu, dar atât de plăcut, deoarece știam clar că afară ninsese și de aceea îl simțeam prin casă. Azi, cremele de ghete miros a parfum și se numesc kiwi sau ceva pe-aproape. Dar ceara aceea avea, vă spun, mirosul primei ninsori.
Ieșeam zburând (nu-mi amintesc să fi umblat normal în copilărie, mai mult alergam) pe aleea desprinsă dintr-un basm: un brad până la cer, câțiva tei dezgoliți, acum purtând podoaba argintie și perlată a zăpezii tinere și pufoase, arbuști cu zecile pe lângă drum, împodobiți cu cușme albe de nea. Am mâncat o grămadă de zăpadă pe vremea aceea! Fulgii avea un gust fad, ușor vanilat și îmi plăceau la nebunie. Simțeam mireasmă de sărbătoare, căci în drum spre școală, prin zăpada așternută deja, făceam cărări cu cizmele mele protejate și sute de bulgări fărâmițați, dar parfumați. Zăpada aceea avea cel mai atrăgător miros: prevestea patinaj la ceas de seară, cu frate-meu și verișoara mea, Lia, apoi sanie cât încape, pe derdelușul de lângă castel, toate încununate cu povești despre Moș Crăciun, în care mă încăpățânam să cred și fac asta și azi. Ceilalți copii vorbeau despre brad, li se făcea poftă de bomboane de pom și începeam să ne amintim forma, gustul și sortimentele de bomboane ”Salon”, primite în anii anteriori, stârnindu-ne și mai mult dorul de vacanță și parfumată seară de Crăciun. După ore de stat în aerul geros, dar proaspăt, aproape adormeam în timp ce Lenuța, dădaca noastră tânără, ne descălța de șosetele din lână ude leoarcă și ne aducea mult ceai fierbine de tei cu lămâie, lângă prăjituri cu nucă și ”pâine cu untură și boia”, că ”au înghețat ăștia micii”! Mai punea și usturoi uneori, că-i plăcea și ei. Draga de ea…

Cum să re-creez parfumul primilor fulgi de zăpadă,  din noianul de miresme ale unei singure zile de început de iarnă?! Parfum de aer proaspăt, de cremă de ghete, brad, fulgi vanilați, bomboane salon, ger, fulare din lână naturală, ghețuș, emoții, Moș Crăciun în drum spre noi, zâmbete, prăjituri cu nucă, ceai, ferestre înghețate, fulgi zburătăciți, somn profund și  fără griji. Acesta e parfumul și nu are seamăn, ca toate miresmele zilelor fericite.

Givenchy a creat parfumul hibernal  Ange ou Démon Le Secret- Winter Sandalwood ,  sau strãlucirea lemnului prețios si cele mai calde tonuri ambrate, care conturează o nouă variantă olfactivă a parfumului Ange ou Demon, numită Le Secret. Învăluitoarele note de vârf îți aduc mai aproape parfumul de rachită și merișor, după care simți prospețimea inimii parfumului, prin  frunzele de ceai verde cu accente fructate. Ecouri lemnoase răsună din notele de bază, grave și stabile, ca omătul așezat în straturi. Aroma delicată a lemului de gaiac se combină cu mirosul sec dar subtil al cedrului de Atlas si, evident, cu dulceața lemnului de santal.

Tot Givenchy a creat și parfumul Very Irresistible – Winter, un hibernal care omagiază fulgii de zăpadă!Versiunea de iarnă a celebrului Very Irresistible, debutează cu frunze de magnolie și stafide  în combinație cu  anasonul stelat de China, răcoros ca o dimineață de iarnă. Inima acestui măiestrit parfum e un trandafir minunat, ca baza să devină un pat de cedru de Virginia si cedru de Atlas. Și aici, lemnul de santal se acordă excepțional și scânteietor cu restul parfumului, accentuat de o scânteie de tămâie. E irezistibil!

 

 

 

52 Responses so far.

  1. […] Povestea parfumată a Mirelei Pete. Share this:ShareFacebookEmailTwitterGoogle +1LinkedInLike this:LikeBe the first to […]

  2. avatar Silving says:

    Parfum de fulgi vanilati,ce frumos!
    Amintiri frumoase din copilarie! Toti avem,cred,sau sper cel putin.Desi daca iarna ar tine doar o luna,bine ar mai fi 😀
    Când povestesti amintirile tale,parca citesc “La Medeleni” cateodata,si nu numai 😉
    Duminica placuta!

    • avatar Mirela says:

      Subscriu, dragă Irina, ar fi bine să fugă departe iarna, imediat după anul nou, dar până atunci o îndrăgesc! 😛
      Mi-a plăcut enorm La Medeleni…ei, aș vrea eu! Dar ești tu o drăguță! 😉
      Duminică de vis! 🙂

  3. avatar CARMEN says:

    amintirile copilariei sunt cele mai puternice amintiri si de cele mai multe ori asociem momente din viata de adult cu experientele de atunci. Draguta amintirea primilor fulgi de nea! frumoase si aromele parfumurilor din casa 🙂 Mi-a placut definitia fulgilor de nea: “Parfum de aer proaspăt, de cremă de ghete, brad, fulgi vanilați, bomboane salon, ger, fulare din lână naturală, ghețuș, emoții, Moș Crăciun în drum spre noi, zâmbete, prăjituri cu nucă, ceai, ferestre înghețate, fulgi zburătăciți, somn profund și fără griji.” mi-am notat-o 🙂
    Cunosc ambele parfumuri Givenchy si sunt adevarate winter dreams!
    Ce frumoasa e iarna! abia astept primii fulgi din decembrie!
    Noapte buna, Mirela draga! vise parfumate!

    • avatar Mirela says:

      Chiar am citit la tine emoționanta poveste cu visul din care te-au trezit frumoasele tale cu un bulgăre de zăpadă proaspătă! Odată voi scrie și eu amintiri legate de copilăria copilului meu scump și neprețuit, dar să mai crească, e prea devereme! 😛
      Cum scriam și la tine, descopăr mult farmec în fiecare anotimp odată cu temele poveștii noastre parfumate. Farmec uitat cu timpul, dar regăsit cu…poveștile! Iar asta le face să fie o parte frumoasă din viața nostră, cred.
      Să ai parte de o iarnă de basm, de vis, de mare fericire, dragă Carmen! 🙂

  4. avatar pandhoraa says:

    ce de arome pot aduce in amintirea fiecaruia dintre noi primii fulgi de nea…
    frumoase imagini ai adus aici Mirela si parfumul cizmuletelor date cu crema a ajuns pana la mine sa stii! 🙂
    iarna nu poate fi decat bucurie pentru un copil iar copilul din tine,simt eu,se bucura inca de miresmele aduse de amintirea iernilor din copilarie 🙂
    o poveste plina de caldura Mirela,mi-a placut mult…
    o noapte plina d evise frumoase iti doresc!

    • avatar Mirela says:

      Cât iubeam mirosul acela de cizmulițe date cu cremă…Era clar că iarna a sosit! 😛
      Mă bucur mult că ai simțit căldura unei povești de iarnă, dragă Pandhora! 🙂
      Să ai o duminică absolut fermecătoare și să te bucuri din plin de ea! Te îmbrățișez! 🙂

  5. […] – pentru povestea parfumată […]

  6. avatar gandvis says:

    Frumoase amintiri, emoţionante şi cu parfum de iarnă şi de poveste!

    • avatar Mirela says:

      Bine ai venit în Clubul poveștii parfumate! 🙂
      Așa sunt amintirile din copilăria mea, dragă Gândvis! O zi plină de bucurii îți doresc!

      Un tort cu fulgi de nea de bun venit!

    • avatar gandvis says:

      Mulţumesc tare mult pentru tort, îmi plac grozav dulciurile! 🙂

      (Din motive obiective, voi fi doar o membră… ocazională a clubului, dacă se poate spune aşa. După această primă participare, am să revin, probabil, către jumătatea lunii decembrie.)

    • avatar Mirela says:

      Cu mare plăcere și poftă bună!
      Fiecare membru scrie doar când dorește și are timp. Te așteptăm cu interes! 🙂

  7. […] Poveste scrisă pentru Clubul poveştii parfumate, găzduit de Mirela, care a şi propus tema pentru astăzi, Parfumul primilor fulgi de nea. […]

  8. avatar vienela says:

    Imi amintesc si eu parfumul cremei de ghete din copilarie, dar nu il pot asocia doar cu fulgii de nea, pentru ca una dintre indatoririle mele de copil harnic era sa ii ung cu crema in fiecare seara pantofii tatalui meu.
    Imi amintesc si de sosetele mereu ude, de alergaturile si cazaturile iernii, de untura cu paine si Delikat (adus din Satu-Mare).
    Nu ma mira deloc faptul ca scrii carti, esti foarte talentata.
    Imi face cu ochiul parfumul hibernal Ange ou Démon Le Secret- Winter Sandalwood.

    • avatar Mirela says:

      Eram mică atunci când îmi făcea tata ghetele, mai târziu mi le-am făcut singură…Și pe ale fratelui meu. 😉
      O, dar Delikat-ul pe pâinea cu untură era o minune! Îmi amintesc și eu.
      Scriu doar cărți pentru copii, de fapt doar două sunt scrise de mine, dar îți mulțumesc pentru apreciere, tu ești foarte talentată!
      Merită, chiar e un parfum foarte bun.
      O duminică superbă îți doresc! 🙂

  9. avatar Anca says:

    Ce descriere minunata a primei perioade de iarna, si a acelor vremuri, cand privati de tehnologie ne incanta tot ce ne inconjura, natura, familia si prieteniile.
    Acum prieteniile se tin la distanta, aproape de un click.
    Atunci ne asteptam, noi copiii, generatia cu cheia la gat, unul pe altul sa iesim “p-afara” cum spuneam, si sa ne tragem cu sania sau sa folosim chiar o sanie cu totii.
    Nu aveam simtul proprietatii atat de acut ca acum, sau cine stie maturitatea te face sa fii mai cumpatat.
    Atunci, da, si matusile si verii eram toti pe acelasi calapod.
    Din nefericire si mare pacat spun eu, s-a ajuns sa se faca diferente sociale chiar in cadrul familiilor.
    Mirela m-a incantat povestea parfumului fulgilor de nea, a vremurilor copilariei noastre
    Weekend placut

    • avatar Mirela says:

      Anca, erau vremuri mai calde, mai prietenoase. Inventarea acestor mijloace de a economisi timp, tehnologioa modernă, ne-au îndepărtat de ceea ce e cu adevărat prețios în viață: plimbările alături de cei dragi și , pe unii, chiar de dragostea față de natură.
      Așa este, strângerea de mână e deseori înlocuită cu un click…Cea mai bună prietenă a mea nici nu mai intră aici la comentarii, (nu are blog) preferând să-mi spună la telefon sau când mergem la un ceai, dacă are vreo părere. Tocmai pentru a ne întâlni.
      Ai perfectă dreptate în tot ce spui, așa este! Esențialul este ca noi să prețuim ce ESTE un om, nu ce ARE acesta.
      Mă bucur mult că te-a încântat amintirea fulgilor de nea ai copilăriei!
      Weekend cu bucurii! 🙂

    • avatar CARMEN says:

      … Stiti de ce mi-e mie teama?… pe vremea când umblam noi cu cheia de gat, parintii nostri dirijau Lumea, si totul era frumos. Astazi, noi suntem generatia care conduce Lumea si … cred ca noi am facut sa merga toate strâmb 🙁 Asa ne educam copiii, sa le fie frica sa salute un strain, sa le fie interzis sa ia o bomboana din mana unui necunoscut, sa ne raporteze in fiecare secunda – prin telefon mobil, unde se afla si ce face, sa porneasca sistemul de supraveghere video si sa incuie bine usa, sa…

    • avatar Mirela says:

      Carmen, oamenii de azi nu mai prezintă încredere decât într-o mică proporție. Tot mai puțini sunt oameni de omenie…Dar știi și tu asta.
      E plin de delincvenți, de hoți, de netrebnici.
      Părinții noștri… da, ai dreptate, au creat atunci o lume mai bună pentru noi. Doar că nu, nu noi am distrus-o, ci niște niște inși care pot fi acuzați de asta. Dar nu fac politică (adică nu aici, pe blog).
      Ai dreptate în ceea ce spui, dar nu avem alternativă, am avea doar dacă lumea ar fi asemeni nouă. Așa că ei cu ai lor, iar noi cu ai noștri!
      Te pup!

  10. avatar karmapolice says:

    e greu sa re-creezi parfumul copilariei cu inocenta, candoarea si puritatea sa…si totusi atit de simplu…iarna miroase a ingeri si a craciun

    • avatar Mirela says:

      Ai dreptate! Dar aici am vrut să aduc în atenție doar prima ninsoare, asemeni primei iubiri, care nu se compară cu celelalte. Prima are alt parfum întotdeauna! 🙂

  11. avatar karmapolice says:

    daca pot sa aleg si eu o tema aceasta ar fi “Aroma ingerilor”

    • avatar Mirela says:

      Ce idee splendidă! Sigur că da. Ar fi așadar peste trei săptămâni, exact în 9 decembrie. Așa rămâne, ”Aroma îngerilor”!

  12. avatar Minnie says:

    Zapada nu ma încanta aproape deloc, dar povestea ta este cu atat de mult parfum ca aproape ma îmbata! Mai pe seara am sa încerc si eu sa scriu!
    Pana atunci vrei te rog sa te uiti un pic la mine pe blog? :))
    O duminica frumoasa sa ai!

    • avatar Mirela says:

      Cum spuneam, zăpada îmi place numai până pe la Revelion, după care încep să aștept primăvara!
      Vin, abia aștept să văd surpriza.
      O duminică de vis! 🙂

  13. […] primilor fulgi de nea, tema propusa de Mirela, initiatoarea Povestii […]

  14. avatar g1b2i3 says:

    Draga Mirela, unele amintiri din copilaria taa seamana foarte mult cu cele ale mele, cu drag imi amintesc de zapada si saniusul cu tata, de derdelusul din cartierul nostru, de bulgari si oameni de zapada, de crema de ghete, de lustruitul papucilor, de ceaiul fierbinte si aromat…
    Ai avut o copilarie minunata!
    Am postat si eu ceva, iti las link-ul.
    http://g1b2i3.wordpress.com/2012/11/18/parfumul-primilor-fulgi-de-nea/
    La noi inca nu a nins si nu-mi mai place iarna, chiar ma ingrozeste.
    Sa ai o duminica minunata, Mirela!

    • avatar Mirela says:

      Dragă Gabi, cât timp avem amintiri dragi din copilărie, e bine! Pe acelea nu ni le ia nimeni și ne bucură mereu. 🙂
      A fost poate mai puțin spectaculoasă, dar mie mi-a plăcut, să știi. Adică…nu îmi doream mai mult decât bucuriile simple, ale copilăriei, dar am și avut noroc de părinți buni și cinstiți.
      Mie îmi place, cum am mai spus, doar până în ianuarie, după care o iau razant către primăvară! 😉
      Să ai o duminică plină de bucurii! 🙂

  15. […] anausca, mirela, vania,carmen, cristi 44.437711 26.097367 Rate this:Share […]

  16. avatar lili3d says:

    Merita înghețul, numai pentru prăjitura cu nucă și ceaiul de tei…
    Un parfum care, în sfârșit, mi-ar plăcea, cred că e acela cu miros de iarnă proaspătă.

    • avatar Mirela says:

      Merită, ai dreptate! Mie mai alse iarna îmi plac dulciurile cu nucă, dacă mă gândesc mai bine! 🙂
      E unul din parfumurile care miros a curat!

  17. […] a început la Mirela, unde vă puteți înscrie și tema a fost propusă tot de ea. Rate this:Share […]

  18. avatar Lolita says:

    Primii fulgi vor fi mereu asociati cu amintiri calde, cu miros de crema de ghete – tata avea acelasi obicei sanatos cand dadea prima ninsoare -, cu veselie si arome de prajituri si surprize placute… Sunt amintiri care ne vor insoti toata viata si ne vor face la fel de melancolici cand le vom rememora…
    O saptamana minunata, draga Mirela! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Așa este, Lolita! Și în asta consta o bună parte din farmecul iernii!
      Îți doresc o săptămână plină de bucurii! 🙂

  19. avatar Daurel says:

    Candva, era o lume cu mai multe vesti bune; era un consens ca pruncii sa fie feriti de spaime.

  20. avatar elly weiss says:

    “ca toate miresmele zilelor fericite.”
    Asa e, Mirela! Parfumul unor astfel de zile ne ramane pe vecie imprimat pe suflet. Pentru ca eu cred ca doar pe suflet poate ramane, niciunde altundeva. Iar amintirile din copilarie sunt poate cele mai frumoase amintiri ce ne raman. Pururea vii si fericite.
    Foarte frumoasa povestea ta cu parfum de fulgi vanilati!

    Despre iarna insa…parca atunci cand eram copil altfel o priveam, o simteam. Si eu ajungeam in casa cu ciorapii nu uzi, ci fleasca :)) Chiar si cu hainele partial. Acum insa, n-o mai astept cu drag. E un anotimp pe care nu-l astept din cauza frigului, a zapezii care-mi place mult dar doar privita pe fereastra 🙂

    O seara minunata iti doresc, draga Mirela!

    • avatar Mirela says:

      Și reciproc, Elly dragă, numai ce e frumos are parfum! Numai amintirile fericite sunt legate de un parfum.
      În copilărie așteptam cu nesaț iarna. O iubeam, cum mărturisesc și în articol.
      Dar acum…da, îmi palce Crăciunul, patinăm toți trei, dar cam atât…Primii fulgi sunt așteptați. Dar iarna în sine nu mai e chiar un deziderat.
      Totuși, odată cu povestea parfumată, parcă încep să-mi placă mai mult anotimpurile, fiecăruia regăsindu-i farmecul.
      O seară calmă și caldă, dragă Elly! 🙂

  21. avatar Minnie says:

    Mi-am publicat si eu “povestea”! Sper sa îti placa! :))

  22. avatar karmapolice says:

    mirela, am citit multe povesti ale celor ce au participat toate frumoase si sensibil scrise, dar cred ca ar trebui sa subliniezi data viitoare ca povestea parfumata se refera la parfumuri, arome, miresme legate de o povestire pentru ca eu cred ca majoritatea nu au inteles…exista povestirea dar nu si parfumul….

    • avatar Mirela says:

      Karmapolice, am hotărât ca, indiferent dacă poveștile se referă sau nu la parfumurile create de designeri, să acceptăm toate poveștile la tema dată, având în vedere că un parfum poate fi și cel natural, ca cel al zăpezii, în cazul de față. De fapt, povestea de față se referă la primii fulgi de nea, nu la iarna în sine, e o emoție mai mult decât o întreagă iarnă. De aceea, mă bucur enorm când găsesc parfumuri create, cum a fost la tine, dar mă bucur și când citesc literatură de calitate, la temă, dar fără aceste parfumuri. Fiecare are farmecul ei, așa cum ai observat și tu. Treptat, poate vor fi aduse în scenă mai multe parfumuri naturale sau create.
      Îți mulțumsec mult pentru acest gest, arată că ai citit cu interes și oricum, e propriu fiecărui membru al Clubului acest lucru. E de apreciat! 🙂
      Să ai o seară parfumată! Îmbrățișări! 🙂

  23. avatar OchiiVerzi says:

    Amintirile tale superbe m-au transpus in timpul copilariei mele. Eu si acum iubesc iarna si o traiesc prin fiecare copil cu nasul lipit de geam. Prin aceasta postare am reusit sa resimt frigul din manute, nasul rece si ochii umezi. Multumesc. O zi frumoasa!

  24. avatar CARMEN says:

    ah! ceea ce i ai raspuns lui KarmaPolice este absolut nou pentru mine! si eu stiam ca regula clubului este sa te referi in articol la diverse miresme ce creaza atmosfera la care se refera tema dar absolut important era sa prezentam cel putin un parfum cu mirosul temei prezentate! aceasta era maiestria , de a lega parfumul la tema data… Dar daca regula nu mai este de urmat, atunci… bine ca am aflat!
    si eu. ca si Karma, m- am mirat de multe ori citind povesti parfumate, fara parfum… dar m-am abtinut sa critic. si iata, bine am facut, pentru ca habar nu aveam ca regulamentul s-a schimbat!

    • avatar Mirela says:

      Mai mult de jumătate din membre nu scriu niciodată despre parfum. Nu cunosc parfumuri sau nu le atrag decât cele naturale.
      Eu păstrez clubul așa, cu toți membrii, deocamdată, cu toate că știu că la început am cerut ca toți să scrie despre parfumul din sticluțe, cel pe care noi două îl cunoaștem și-l folosim.
      E o regulă adaptată noilor cerințe, din mers, că sunt mulți care scriu bine dar nu au cunoștințe de specialitate despre parfum.
      Dar parfum este și al fructelor, florilor, anotimpurilor, ciocolatei, cafelei, ceaiului!
      Mulțumesc pentru sesizare.

  25. avatar Diana says:

    Cuvintele-mi sarace greu pot descrie nostaligia copilariei! Tu ai reusit sa descrii ceea ce dor reusesc sa simt! Atat de frumos descrii un moment din anii copilariei incat si sa vreau nu ma pot abtine sa arunc o privire (lunga) inapoi! 🙂 Excelent! Imi place si Iarna, foarte tare! Imi aminteste de copilarie! In fiecare iarna cu zapada multa ma trantesc in patura moale si urechile imi sunt “acoperite” si – pur si simplu! – aud linistea! In copilarie nu era zi in care sa nu ajung in casa cu toate hainele ude de la derdelus, de la “razboiul dacii si romanii”… Parintii nostri udau in fiecare seara un teren din zona pentru a avea noi patinoar – si aveam lopeti de zapada si il curatam dupa ce ningea si patinam ca nebunii, jucand hochei si “coada de sarpe” Ce frumos era! Ce frumos e! 🙂
    Viata fericita, Mirela!

    P.S. Te rog intarzirea sa o scuzi pentru ca a fost independenta de vointa mea si nu am avut posibilitatea sa anunt ca intarzii in… asemenea hal. Multumesc.

    P’.S’. Cand am venit aici la voi am fost fascinata de parfumuri (pentru ca imi plac)! Iar a introduce si “lega” parfumul de tema data mi s-a parut o provocare foarte interesanta, chiar daca nu am inteles “din prima” ideea! 🙂 Ma straduiesc pentru ca imi plac parfumurile, desi “respectarea regulilor” nu e tocmai punctul meu forte dar provocarile – de orice fel 🙂 – sunt!
    E greu sa scriu bine, e mai greu sa scriu pe tema “impusa” dar e si mai si mai si mai greu sa ma refer si la un parfum – si asta imi place! 🙂 Chiar daca nu sunt un scriitor tocmai bun incerc sa ma perfectionez si voi, cititorii, sunteti cei… chinuiti! 🙂 Sa-mi scrieti cand aveti obiectii! Va rog! 🙂 Nu va lasati chinuiti de mine! 🙂
    Numai bine! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Diana dragă, ia uite ce poveste minunată ai scris aici! Mi-a făcut o reală plăcere să citesc această pagină din copilăria ta cu ierni frumoase și dragi!
      Cât despre leagarea parfumului la temă, crede-mă că ai fost printre cele care au reușit mereu acest lucru. La fiecare poveste ai reușit să găsești câteva parfumuri interesante!Tu nu poți să chinui pe nimeni, dimpotrivă! Ești minunată! O zi parfumată îți doresc! 🙂

  26. avatar vienela says:

    Am intrat in panica, pentru ca nu gasesc nimic interesant, care sa poata fi ales ca si tema pentru saptamana viitoare. :((

  27. avatar vienela says:

    Ma refer la tema pe care trebuie sa o aleg eu. :))

Leave a Reply