Paloma Picasso EDP

Un prieten spunea că ”Paloma Picasso” de Paloma Picasso EDP seamănă cu o pisică neagră care vânează și vine acasă mirosind a tufișuri lemnoase, ierburi, căldură animalică și moliciune. Eu l-aș compara cu o panteră neagră, sălbatică la început, dar care devine pisică torcătoare cu ghearele ascunse în pernițe, sub mâinile mângâietoare care știu să […]

Scorțișoară și noul parfum Carven – Paris Sao Paulo

Fiecare parfum stârnește amintiri, olfactivul lucrând mai intens ca orice simț la acest capitol. Mi s-a făcut dor de Big Red Gum. Produs indisponibil… etc. A fost guma de mestecat pentru care am făcut cândva o adevărată pasiune și pe care, brusc, n-am mai găsit-o. Amestecul iubit cândva, de scorțișoară cu boabe de tonka, vanilie, […]

Parfumul gentlemanului modern. Eau Sauvage Parfum Dior

Constat că-mi este destul de greu să scriu despre ceea ce iubesc mult sau mi-e foarte drag.  Să ilustrez, cu penelul sau cuvântul, ceea ce păstrez pe raftul meu cu capodopere. Să povestesc despre lucruri incredibil de reușite, care-mi sunt foarte dragi, fie ele opere de artă, bucăți de muzică clasică, filme unice sau parfumuri […]

Vacanțe cu zăpadă – poveste parfumată

Bine vă regăsesc, dragi condeieri și prieteni! Reîntâlnirea cu voi e întotdeauna prețioasă și așteptată cu drag. Timpul fiecăruia e drămuit, așa că haideți să ne bucurăm de revedere și să citim toate poveștile, pe rând. Când timpul ne permite, să lăsăm și câte un comentariu. Vă mulțumesc și vă doresc Sărbători fericite! Patru povești […]

La un ceai cu prietenii din Club

De ce bem ceai? Nu e vorba aici de infuziile din plante medicinale şi sper că , exceptând beneficiile incontestabile ale acestor panacee (aproape) universale, sunteţi de acord cu mine că un ceai, în accepţiunea estetică şi socială a cuvântului, înseamnă mai mult decât o plantă câmpenească infuzată şi băută ca să alunge răcelile de sezon sau alte beteşuguri. Pe când desenam azi noapte o ilustraţie la o cărticică dragă mie, am simţit o aromă de ceai. Casa era tăcută, ai mei dormeau, dar parfumul ceaiului stăpânea aproape fiecare colţişor. Aşa că, fără să-mi mai pun întrebări aiurea, am meșterit un ceai fantastic, puternic răspânditor de ireale arome, prietenos şi plin de bune intenţii. Acum, în zori, aroma lui se simte încă , dulce şi condimentată. Mă inhib brusc: e o mare responsabilitate când aroma unui ceai are o asemenea savoare. Cred că n-ai cum să scrii atât de frumos despre ceva atât de perfect ca ceaiul bun. Încerc, hai să încerc.

Muzica parfumată a toamnei

Mi s-a părut că toamna a sosit dimineața, în zori, înainte de răsăritul soarelui sau odată cu el, cu umed și afumat parfum.
Eeee, primăvara venise pe înserat, la sfârșitul unei zile lungi de iarnă, dusă departe.
Primăvara venise parfumând zarea în aprilie, într-o seară, cu reavănă mireasmă de liliac.
Și acum, toamna a colorat într-un asemenea hal frunzele, încât mi-am descoperit primul fir alb…Sau 70…sau mai multe.
Frunze roșii aruncă departe ploaia, lăsând în urmă doar copacii, atât de goi, încât încep să cânte. De frig sau de jenă.
Hm, poate-am ajuns să recunosc prea bine semnele de toamnă…Voi nu?!
Miros de frunze arse pe rugul cu parfum de tămâie, în corul surd al nudității pădurilor, cu copaci orfani de ele…de frunze.
Un vânt a aruncat în înalt ploaia cu miros de mucegaiuri, ducând cerul undeva la apus, în roșul violet al muzicilor aspre și reci.

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus