Parfum de vară

Vara, această derulare lentă și infinit de dulce a orelor zilei și a puținelor, dar intens-albastrelor ore ale nopții. Dimineți de vară, dale de piatră ale grădinii copilăriei, încinse la soare, castel-casă, cu brad uriaș, care îmi ținea umbră prafumată mie și Celor trei mușchetari, dați fuga spre mine! Căpșuni cu zahăr pudră, cupe multicolore cu înghețată și plimbări la malul mării, amintiți-mi, prin parfum, că mai sunteți în stare să existați și azi… Amieze fiebinți petrecute la umbra vișinului plin de rod, seri de vară cu parfum de crin și regina nopții, unde sunteți?! Cum v-a luat locul un spațiu atât de mic și cocoțat la etajul unui imobil, în forfota unui oraș aproape lipsit de parfum?! Vara este atât de înmiresmată, atât de doldora de propriul parfum, încât e greu să îi găsești ceva pe măsură, între licorile aromate destinate să ne fie accesoriu de nelipsit, fie și când îmbrăcăm doar un bikini.

Poveste parfumată. Parfumul inocenţei

O întreagă zi de iunie, şi nu oricare, ci de 1 Iunie, ne-am copilărit tustrei: Xaba, Enya noastră şi cu mine. Plus colegii ei, cu care s-a zbenguit prin parcuri, scene de teatru, terase, săli de expoziţie şi terenuri de sport. O zi frumoasă, în care am străbătut la pas Clujul văratic, fierbinte la propriu şi la figurat! Frumoşi şi curaţi, copiii miroseau a cireşe şi a boboci de trandafir. A gând curat…A vată de zahăr şi a popcorn! A neastâmpăr plin de farmec.. .A îngheţată pe băţ şi a căpşuni…A soare, a veselie şi a bujori roz. A tinereţe şi puritate, a bucurie şi a joacă, a multă joacă! A competiţie cu premii, a daruri simbolice sau mai mari şi a iubire, o iubire pe care trebuie să le-o arătăm zilnic, deoarece numai un copil iubit şi ocrotit, va deveni un adult fericit, stăpân pe sine şi încrezător în forţele proprii, demn de încrederea celorlalţi.

Culoarea parfumată a verii

Vara…plină de promisiuni, de zile solar-diamantine, nopţi catifelat-violet-albastre, dimineţi trandafiriu-aurii, seri oranj, scăldate-n ametist, toate încărcate de miresme doldora de nuanţe, de tonuri muzicale şi tonuri cromatice. Iunie, zori de zi şi aurora ivită de după coama dealului sau din largul mării mătăsoase, aduce aerul ireal de pur şi rozul trandafirilor înrouraţi, boboci care răsar glorioşi, pentru a înflori nestingheriţi, atât timp cât vara îşi păstrează tinereţea, dar chiar şi la maturitatea falnicului anotimp! Mirosul lor transparent, crem muiat în oranj şi roz, e mireasma de petală a dimineţilor tinere de iunie.

La cererea prietenilor: povestea parfumată dintre bloggeri

Prietena mea, CARMEN, mi-a atras atenţia asupra faptului că, luând amploare, Povestea parfumată dintre bloggeri trebuie un pic explicată, făcut un scurt istoric, dar nu vă speriaţi, e doar o trecere în revistă a temelor, cu linkuri pentru o căutare mai uşoară, cu toate titlurile şi toate poveştile celor care au răspuns provocării, toate temele propuse de prietenii mei, care, cu multă generozitate, nu numai că au scris, ci au propus teme inspirate şi frumoase.

Parfumuri româneşti de caldă amintire

Vă mai amintiţi? …Darclée, Velur, Doina, Farmec, Bucureşti, Miraj, Violete, Eva, Faun…sau pe cele ruseşti şi poloneze, precum Carmen sau BicMoze (sau Biti Mojet)? Toate au însemnat ceva pentru noi, sau pentru mamele şi bunicile noastre, profesoarele noastre, mătuşile sau străbunicile noastre dragi. Bunicii şi taţii noştri. Hai să ni le reamintim ÎMPREUNĂ! Mama mea a folosit multă vreme parfumul Doina, (care îi amintea de Velour). Doina era un parfum foarte bun, frumos, de o calitate deosebită, Şi eu îmi amintesc acest parfum de excepţie, produs de Miraj. Mama îl cumpăra cu 59 de lei, un preţ mare pentru acea vreme, dar îl adora. Trebuie să recunosc că multe dintre fragranţele moderne pălesc în faţa acestui nobil şi nostalgic parfum, de care şi mie îmi este dor, pentru că îl simţeam ca pe o aură de preţ a mamei mele, atunci când eram mică şi extrem de fericită.

Un dar cu aromă de santal

Santalul e o promisiune parfumată, făcută de mine unei persoane dragi, unei prietene rare, aşa cum numai persoanele aparte ştiu să fie. Îi spun azi La mulţi ani şi …restul e aici. Multă fericire! Décia de Pauw, o dansatoare frumoasă, emerită, care călărea încântător şi adora parfumul lemnului copacilor de la marginea pădurilor (îl adoră şi azi) a refuzat într-o bună zi să se mai parfumeze. Jean-Paul Guerlain a simţit-o ca pe o muză, gata să stea pe podiumul marilor modele întru crearea unui nou parfum, fiind recunoscut déjà că Parfumul, cu tot ce implică el: creaţie, design, note, add şi comercials este A Opta Artă

Parfumul prinţeselor de ieri şi de azi

Prinţesele…A fi prinţesă ieri, a fi prinţesă azi. Ieri: mereu surâzătoare, extrem e manierată, poate nefericită, dar cu zâmbetul pe buze. Dansând impecabil, capabilă să deseneze, să cânte bine la pian şi să brodeze corect un mac flamboaiant pe o mătase argintie, foşnitoare. Să danseze corect şi să poarte cu artă orice crinolină. Să fie devotată prinţului ei până la sacrificiu şi să fie gata să preia greutăţile unui regat pe umeri. Să nu se plângă de nimic şi să călărească cu aceeaşi graţie cu care purta un colier de diamante, care valora cât jumătate din împărăţie. Azi o vezi în blugi, la volanul unui jeep, călare pe o motocicletă, ascunsă sub ochelari de soare uriaşi şi cu o grămadă de amici aleşi destul de la întâmplare. Nu generalizez, dar cunosc din media destule prinţese cu un astfel de comportament. Staţi!

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus