Catifea, mătase, parfum și Armand

(28 Octombrie 2018)
Dragi condeieri, mă bucură mult reîntâlnirea noastră de azi, înainte de ultima lună a unei toamne atipice, capricioase, cu vreme amestecată. Sper să scriem și să citim cu drag ce-au scris și ceilalți colegi din club,  oameni talentați, inspirați, originali sau tobă de informații parfumate. Fiecare calitate în parte, sau toate cele enumerate la un loc, alcătuiesc portretul condeierului parfumat perfect, drag mie și tuturor celor câteva zeci sau sute de mii de cititori. Să avem parte de lectură plăcută,  multă sănătate și fericire și să intrăm bucuroși în iarnă, când sper să ne reîntâlnim la o nouă poveste parfumată.
Tema de azi a fost aleasă de Adriana Tîrnoveanu, una din cele mai talentate și inspirate scriitoare din blogosferă, o prietenă foarte dragă mie, cu un suflet uriaș și o frumusețe aparte. Ea nu dorește să fie numită ”scriitoare”, așa că îi voi spune ”condeieră”, dar una genială. Mulțumesc, dragă prietenă, pentru frumoasa temă aleasă și pentru minunatele daruri zilnice, texte în proză și poezii, pe care ni le oferi spre citire pe facebook și pe blogul tău. Catifea și mătase, așadar!

……………………..

Catifea, mătase, parfum și Armand

Era o după amiază ploioasă, rece, plictisitoare…”Da, așa e toamna, n-am de să mă mir!”  își  spuse Isabelle și, după ultimul, dar cel important accesoriu al toaletei impecabile, își aplică sub gulerul de blană moale al mantoului două pufuri de N’Aimez que moi de Caron, un parfum al anilor nebuni, pe care-l iubea și ea la nebunie, după care chemă șoferul, care trase automobilul cât mai aproape de intrarea superbei lor case, durată demult, în care generații de oameni cu adevărat bogați, nu doar înstăriți, viețuiseră, crescuseră,  se bucuraseră, sub privirea impasibilă a frumoșilor castani.
Așezată confortabil pe bancheta îmbrăcată în velur catifelat, bej și aromatizat cu ambră gri, privea cum se derulau cadrele autumnale. Nu-i plăcea toamna, dar o găsea fotogenică…”Da, arată bine în ilustrate și picturi”! Zări, după șirul de plopi golași, niște bieți salcâmi, amărâți, despuiați de tot, parcă primii care își pierdeau frunzulițele acelea rotunde…Dar apoi venea explozia de roșu din parcul cu arțari…și Parisul, cu bulevardele, cafenelele, Palais Royal…colonada celebră, scuarul, vitrinele, un pic la dreapta, ceainăriile…
-Oprește aici, Sébastien !
Șoferul personal al Isabellei o conduse, ținând cu îndârjire o imensă umbrelă petru a o feri pe tânăra madame de perdeaua de ploaie care forma adevărate arcade acvatice la Palais Royale, până la intrarea în ceainăria cu arome calde și luxuriante, unde el n-ar fi îndrăznit să pătrundă mai departe de prag.
-Rămâi pe aproape, mai spuse Isabelle, după care se făcu nevăzută în aburul roșu și auriu al exclusivistului local.
„În vremuri grele, îmbrăcați-vă elegant!” , tocmai își aminti ea de cuvintele celebrei Coco Chanel, o prietenă apropiată, de altfel. Multitudinea de mătăsuri, catifele, coliere de perle și valurile opulente de parfum bun și prețios îi confirmară spusele celebrei creatoare. Muzica de jazz se auzea peste tot, era la modă un spleen baudelaire-ian, ceainăria era înțesată de fum dens de țigarete lungi, fumate ostentativ cu port-țigaretul, de către femeile tinere în mod deosebit.
-Ah, penele exotice care însoțesc ținutele feminine, tipele băiețoase, constată frumoasa blondă, comandând încă un ceai, de data asta cu un fursec fin alături.
Ieri optase și ea pentru părul scurt și o rochie de mătase care să-i lase spatele vizibil prin decolteul uriaș, răscroit pe fața anterioară a rochiei, care se  va ridica  ușor în ritm de Charleston, dezvăluind ciorapii de mătase ”soie ecru”, satinați. Șiragul de perle lungi cam de un metru o aștepta la bijutier, de unde avea să-l scoată dragul ei Armand.
Le zări pe coperta revistei Vogue pe Josephine Baker și Arletty, divele zilei, ambele zâmbind și radiind de fericire și își dori parcă și mai mult să înceapă petrecerea dansantă, unde ea și Armand fuseseră invitați.
Tocmai când îi făcea semn lui Sébastien să vină cu mașina, o mână tânără și slabă o atinse pe mantoul din velur scump, beige, catifelat, parfumat…
-Doamnă, nu-mi dați doi bănuți pentru un corn?!…Fata care îi cerea asta era atât de slabă, udă și amărâtă, încât o impresionă.
-Vino, o să-ți ofer chiar eu o masă, la mine acasă! Și o împinse de-a dreptul în automobilul spațios, parfumat, încălzit și comod.
-Vom bea ceai, vei mânca bine și îmi vei povesti cum o fată frumoasă și tânără ca tine ajunge să cerșească pe stradă, mai spuse Isabelle.
După a treia tartină cu pate de foie gras, mult ceai cu zahăr și câteva choux a la crème, pe fața creaturii adunate de pe stradă reveniseră culorile. Era frumoasă, nu doar drăguță, cu un păr negru și cârlionțat, îmbrăcată în zdrențele ei umede încă, în ciuda poziției strategice găsită de Isabelle, lângă soba de teracotă fierbinte.
-Vei îmbrăca, imediat după baie, o rochie din catifea albastră și un șal de mătase naturală, auriu, pe care mi le-a adus ieri croitoreasa, dar nu am apucat încă să le încerc. Îți voi dărui un parfum nou, potrivit acestei toalete…După ce vom lua cina, vei veni cu noi, cu mine și cu Armand, soțul meu,  la o petrecere cu muzică de jazz!
Tocmai atunci intră Armand în încăpere, oprindu-se, vizbil intrigat de noua prezență feminină, cel puțin insolită.
-Isabelle, ma cherie, jazz-ul recucerește Europa și ritmurile Charlestonului se aud frenetic până la ziuă, când frumoasele „șampanizate” merg, aproape adormite, prin aerul dur al dimineților -devenite rarități, către case… O, dar ce avem noi aici?! Vreo verișoară oacheșă și superbă, pe care ai ținut-o ascunsă, vreo nouă ”artistă”, descoperită de soțioara mea curioasă și neobosită? întrebă el, privind galeș către fată. Fata îi întoarse privirea galeșă, zâmbi și răspunse:
-Doar o nouă prietenă, dar pot deveni orice, dacă mi-o cereți…
Mătasea șalului pe care voise să i-l dăruiască fetei se îngălbeni dramatic, catifeaua pe loc se învineți…Isabelle amuți, apoi o chemă pe fată în camera alăturată, își chemă și camerista, care o îmbrăcă cu zdrențele rămase, acum ceva mai uscate. Îi dărui o pungă cu chifle, niște haine groase și ceva bani ”ca să se întoarcă în provincie, deoarece la Paris va continua să cerșească, adăugă ea”.
-Și jazzul, doamnă?…îngăimă fata, căutându-l pe Armand din priviri.
Isabelle îi zâmbi vag, o expedie alături de cameristă și se întoarse în camera caldă unde, sub mătasea aurie și catifeaua albastră, va proba noul parfum al domnișoarei Chanel, acel No 5 despre care vorbea tot Parisul. În prezența lui, evident!
Armand își luă soția de după umeri, îi zâmbi complice și-l rugă pe Sébastien să o ducă pe ”nenorocita aceea”exact de unde a luat-o, ignorând ocheadele fetei sărmane, care își făcuse iluzii.
Ploaia se oprise, cerul se întunecase, dar stelele minunate luminau vesele seara de noiembrie și străluceau jucăuș în ochii Isabellei. Cei doi soți, mai frumoși ca oricând, apăruseră eleganți la petrecere.
-Isabelle, ce bine te prinde catifeaua albastră, o minune! Și mătasea asoratată! Ah, dar ce parfum!
-Chanel no 5 a ținut să ne însoțească în această seară, mai spuse ea, și se avântă, fericită, în vârtejul dansului.

……..
Parfumul casei  Caron,  N’Aimez que Moi, este adânc, rășinos, ciprat, cuișoarele și ceva asemănător cu trandafirul îl fac să pară dramatic, asta până se transformă în buchete de violete tulburi și liliac. O atingere de orz și iarbă verde îi conferă un luciu discret. Violetele dau adesea parfumurilor ceva difuz, ca o o acuarelă, un vis de primăvară văzut prin ceață.  N’Aimez que Moi  pare nemărginit și difuz…Baza reapare ușor, oferindu-i  parfumului o amprentă teroasă, o notă de pământ atât de potrivită floralelor.
Dacă aveți tendința de a respinge acest tip de parfum ca fiind de modă veche, atunci N’Aimez que Moi vă va respinge, la rându-i. Nu e pentru oricine, aș spune. Pentru restul dintre noi, este o plăcere liniștită, bogată și totuși îngrădită, poate pentru că a fost reformultă de multe ori. Creator, genialul Ernest Daltroff.

……………….

Chanel No 5 este atât de cunoscut, încât a devenit similar cu noțiunea de ”parfum”. Creat de Ernest Beaux, a supraviețuit timpului, devenind cel mai vândut parfum din lume. Aldehidele sunt clare, fiind poate primul parfum care le-a exploatat în favoarea sa și a fost îndrăgit pentru noutate.  Notele inimii parfumului vin destul de repede: iasomie, trandafir, ylang ylang. Mai târziu, un vârf de iris care adaugă o pudră frumoasă, se așează comod pe baza compusă din lemn de santal și vanilie. Ei, un parfum între parfumuri.

Creat de casa de design Chanel în anul 1921, Chanel No.5 este clasificat ca un parfum rafinat, ușor și floral. Chanel No.5 este, prin excelență, simbol al feminității: un miros tulburător, frumos și de nedefinit, atemporal și misterios, sofisticat, elegant și mângâietor. Atribut abstract al frumuseții, el retrăiește emoția, fiorul pe care îl degajă pielea încălzită de soarele de vară toridă sau mângâierea de mătase a unei nopți fierbinți. Se spune că este parfumul care poate fi purtat oriunde, oricând. Coco Chanel și-a dorit o notă care să reprezinte femeia, iar atunci când designerul de parfumuri, Ernest Beaux, care lucrase ca parfumier pentru țarii Rusiei, i-a prezentat acesteia o compoziție de 5 arome, alegerea a fost mai mult decât simplă. Cât despre nume, întâmplător sau nu, numărul preferat al designerului de modă era 5.

Primul model al sticluței a fost realizat chiar de Chanel, creând o schiță foarte simplă, care să se remarce tocmai prin liniile clasice. Coco Chanel l-a ales ca producător și distribuitor al parfumurilor sale pe Pierre Wertheimer, un celebru om de afaceri și proprietar al Companiei Bourjois. Există o legendă, o poveste, despre faptul că madame Coco Chanel a creat forma primei sticle de parfum Chanel No.5 după cea a locului în care și-a trăit viața – Place Vendome din Franța. Primul parfum abstract glamouros, Chanel No.5 este mereu la modă și nu se supune selecției tendințelor de sezon, pentru că, mereu actual, este deasupra lor.

Actrița Nicole Kidman a fost aleasă pentru a întruchipa noua imagine a faimosului parfum Chanel No.5, în cadrul campaniei publicitare din 2004, a anunțat Casa Chanel. Nicole Kidman, care este de origine australiană, deținătoarea Premiului Oscar pe 2003 pentru rolul din pelicula The Hours, a fost aleasă „pentru eleganța sa excepțională și capacitatea ei de a încarna spiritul și modernitatea Casei Chanel”, se arată într-un comunicat al firmei. Chanel No.5, creat în 1921 este și astăzi cel mai vândut parfum din lume. Coco Chanel a fost prima persoană care a reprezentat imaginea parfumului, dar cea mai bună ambasadoare, fără contract, a parfumului a fost Marilyn Monroe care, în 1955, la întrebarea ziariștilor, ce poartă noaptea, a răspuns: „Câteva picături de Chanel No 5”.

Fiind o marcă destinată femeilor, Chanel a încercat să ofere prin imaginea publicitară, nu atât un instrumentar de lucru, cât mai ales o ideologie creativă. Indiferent de perioada de expunere, campaniile acestei case de modă s-au adresat unei femei complet independente, sigură pe atributele sale, știind să își speculeze sexualitatea pentru a atrage centrul de atenție asupra propriei personalități. 

N’ Aimez que moi de Caron, vintage, rare
Chanel No 5, vintage

…………………

Dragi condeieri,

În tabel vă rog să lasați doar atât (vă dau un exemplu mai jos), așadar la URL să fie un singur ”http://”, nu ”http://https://”, eliminați din adresă unul din grupurile ”http://”, de preferat cel cu ”s”. Vă mulțumesc!

[inlinkz id = 69]

Articole create 915

22 de comentarii la „Catifea, mătase, parfum și Armand

  1. Superbă povestea ta petrecută într-o seară de toamnă târzie. „Nu mă iubesc decât pe mine” pare să fie nu doar denumirea primului parfum ales de tine, ci și deviza personajului principal. S-au potrivit de minune! Cum să lipșești de la o „joacă parfumată” care a debutat în forță?!?
    Felicitări pentru start și mulțumiri pentru informațiile prețioase pe care le găsim mereu aici, la tine! Să-ți fie seara de poveste, Mirela dragă! 😊❤

    1. Mulțumsec, Dana! De fapt este ”Nu mă iubiți decât pe mine”!
      Mă bucur mult că am debutat în forță, tema e ofertantă, atrăgătoare, are de toate, dar eu am ales o epocă luxuriantă și plină de mătase și parfum!
      Te pup și aștept să citesc ce-ai scris frumos! 😛

  2. Mirela, nu stiu daca exista ideea de doctorat in subiectul parfumuri, dar cred ca daca nu exista ar trebui creat! 🙂
    Multumesc frumos pentru toate ideile parfumate de aici.
    O prezentare minunata, asa cum m-ai obisnuit!
    O saptamana excelenta si inspirata sa ai! Imbratisari!

    1. Mulțumsec frumos, Suzana, cu excepția fragmentelor literare, îmi iau și eu temele de la cei care știu mai mult, de pe wiki, dar cu transformări și intervenții, devin personale majoritatea.
      Cu mare drag și dor de-a te citi,îmbrățișări! 🙂

  3. Oh, Mirela!
    Ce poveste, ce parfum(uri), ce atmosfera tulburatore ai adus aici cu doar cateva „pufuri”de condei.
    Da, poate cea mai sofisticata, fierbinte, nebuna perioada din istoria contemporana esta aceasta, a anilor nebuni, in fuga dupa viata traita la maxim.
    Si daca acest maxim inseamna lux opulent, placere pe orice paliere, atunci totul e permis, totul merita.
    Mai ales parfumurile, mai ales catifeaua si matasea care nu pot fi purtate de oricine, care cer distinctie, aplomb.
    Imi plac parfumurile Caron, pe cel amintit de tine nu-l stiu dar ma simt fermecata si cum as putea fi altfel cand e vorba de santal si vanilie?!
    Despre Chanel ce ar mai fi de spus?
    El va ramane pentru multe generatii de acum incolo, Parfumul! 🙂

    1. Exact, lux, opulență, risipă…Dar gândindu-ne că urma o conflagrație mult mai grea decât prima, al doilea război mondial…poate că a meritat.
      Așa este, ca să fii lady, trebuie să ai în sânge o anume noblețe. 😉
      Mi-ar fi plăcut acea perioadă și aș fi fost fericită să port perle și mătăse, catifea velur, Chanel 5 atunci, nu neapărat acum…jazz și dans până la ziuă! 😛
      Parfumul casei Caron e sublim și se mai găsește.
      Cât despre Chanel No 5, așa cum spui, el este Parfumul!
      O zi minunată îți doresc! 🙂

  4. Citind povestea ta mi-am imaginat luxul acelor ani, in anumite cercuri. Parfumuri fine, ciorapi din matase, rochii fosnitoare, bijuterii stralucitoare!
    Imi place cum ai impletit scena cu mica intigranta care spera sa acceada – facil – in randurile aristocratiei (sa zic asa). 🙂 Modul de expediere al fufei mi-a placut si mai mult! Hm! Isabelle a fost la un pas de a lua un sarpe la sân.

    Iti doresc sa ai o saptamana frumoasa, Mirela draga!

    P.S. Se agita sub fruntea mea numai matase si catifea dar cuvintele nu vor sa se lege intr-o poveste (si invert cuvintele de luna trecuta!). Ma bucur ca tabelul mai ramane deschis. 🙂

    1. Da, unii sunt de părere că bogații nu au suflet, dar cunosc o sumedenie de …vipere precum cea care a înduioșat-o pe Isabelle! 😉
      Da, le știu din filme, romane, nuvele, dar toate sunt inspirate din realitate, că așa-i viața!
      Diana, tabelul va fi deschis mai multe zile, spor la scris, pupici! 🙂

  5. Frumoasă poveste… e în ton cu anotimpul, cu tema… cu tot. Parcă am fost ruptă din realitatea mea și transportată în acele vremuri. Iar de alegerea parfumată ce mai pot spune? E perfectă! Mă bucur tare mult că am ales să particip și eu 🙂 sper doar să mă ridic la nivelul celorlalți condeieri 🙂

    1. Bine ai venit, Illusion! Mă bucur mult că ți-a plăcut povestea și am convingerea că mă voi bucura citind ce-ai scris!
      O seară minunată!

  6. Multumesc pentru provocare! Am savurat povestea ta. E mare lucru longevitatea acestui brand in lumea atat de volatila a parfumurilor. Seara faina si saptamana spornica!

    1. Mulțumesc, Alina! 🙂
      Așa este, cel mai longeviv și încă tânăr parfum, e o raritate.
      O seară frumoasă și ție!

  7. Am asteptat cu nerabdare aceasta zi de catifea si matase si deja am primit parfumat raspunsuri la intrebari nepuse sau uitate intr-un colt al meu.

    Tu, Mirela, sa iți scrii povestile intr-o carte. Sa le ilustrezi si sa le numesti parfumat. Doar tu stii cum la fiecare editie ai adunat cititori și scriitori deopotriva, dar dincolo de ei, ale tale povesti, singulare, razbat puternic, cu forta, in neuitare. Mereu spun ca uit amanunte despre parfumuri, ca de vreau sa stiu ceva e suficient sa dau o cautare pe google, dar tu nu doar ca stii despre esente, note de parfum si modul de fabricare, data aparitiilor, povesti despre creatori, ci le aduci proaspete mereu, imbinand in povestile tale, cele mai impresionante cuvinte.

    Eu nu voi fi niciodata femeia luxului. Nu ma pricep. Dar tu ma faci sa devin una, macar cat te citesc. Am povestea mea scrisa, dar pentru ca azi viata mi-a aratat un sens girator in toata splendoarea lui, nu stiu de o voi aseza asta seara sau voi aseza alta mai catifelata putin, caci acolo imi merge sufletul, spre cald si frumos, parfumat a viata tihnita traita alaturi de oameni dragi, apropiati sau indepartati, dar dragi.

    Felicitari ție și tuturor celor care au scris deja! Va salut parfumat si va multumesc.

    1. Tocmai am recitit frumoasa ta poveste, Adriana dragă, și am rămas cu gândul la frumusețea scriiturii și a ta, evident!
      Am întâlnit oameni care știu atât de multe despre parfumuri și importanța alegerii unui parfum potrivit, încât te uimesc! Te farmecă și te atrag, sunt câteva doamne de o mare calitate intelectuală.
      Mulțumesc draga mea pentru aprecieri, poate chiar voi alcătui o astfel de carte, o poveste, o pictură și tot așa. 🙂
      Nici eu nu sunt luxoasă, îmi iese numai când merg undeva, dar parfumul meu e luxos întotdeauna, aici subscriu și îți mulțumesc! 🙂
      Te îmbrățișez cu mare drag! 😛

  8. 🙂 Iata-ma si pe mine (oaia neagra). Am reusit sa termin SF-ul :P.
    Hihi.

    Chanel no.5 este parfumul preferat al lui Mami. Imi amintesc cu nostalgie din timpuri mai vechi, pe cand ne toleram (eu si chanelu’ :P). Am senzatia ca in timp s-au schimbat putin parfumurile si au devenit un pic mai intense . 🙂 Dar amintirile raman, pretioase.

    Mi-a placut calatoria in timp si spatiu. Parisul acelor ani!! 😀 Ce imagini… ce imaginatie :*!!

    Pupici cu drag !! Si o saptamana minunata si creativa <3!!

    1. Am citit și am comentat la tine, interesantă poveste, dragă Rux! 🙂
      Nu mă mir, Mami a ta are gusturi și Mami a mea îl avea ca preferat și eu am dăruit sticluța de la ea cuiva pe care-l credeam prieten…dar nu era.Voia doar sticluța.
      Ei, va trece, dar mi-aș dori sticluța înapoi.
      Te îmbrățișez dragă Rux, ești o persoană minunată și mă bucură prezența ta frumoasă. 🙂

  9. Mirela, ca de fiecare dată este o reală plăcere lectura textului tău. Găsesc aici, mereu, elixir pentru suflet. Felul în care împletești parfumul printre cuvinte este admirabil. Se țese o poveste frumoasă și noi învățăm secrete care să ne ajute să trăim plenar. Mă bucur nespus că am reluat întâlnirile parfumate. Toamna aceasta a fost blândă până acum, dar vor veni frigul și ploile și vom prefera lectura și scrisul în locul colindatului pe afară.
    P.S. Sper să nu fi ajuns prea târziu cu povestea mea!

    1. Ai ajuns numai bine, că le citisem pe toate, așa că am citit pe îndelete și mi-a plăcut mult! 🙂
      O zi frumoasă!

  10. Și iată că parfumul acelor vremuri a rezisttat până în zilele noastre. M-am intors si eu in timp, alaturi de personajele tale, cu gândul că totuși nu s-a schimbat nimic în materie de oameni dar s-au schimbat atât de multe in ceea ce privește stilul de viață…Mulțumesc pentru poveste, atmosferă, evadare.
    Cât despre parfum… nu mi-am dorit niciodata parfumuri scumpe sau puternice sau cu renume dar probabil că și asta vine cu vârsta. Acum sunt în punctul în care îmi doresc și oscilez intre acest no 5 și încă unul la fel de celebru.

    1. Da, este cel mai longeviv parfum, cel mai iubit și cu cele mai multe legende asociate! 😉
      Niciodată nu s-a schimbat, cred…Mereu au fost oameni buni, considerați ”răi” de cei care nu pot fi ca ei, dar care râvnesc la locul și poziția lor. Și nu e vorba de situația financiară, putea fi o pictoriță sau o scriitoare celebră, Isabelle.
      Eu îți mulțumsec că-ți faci timp și scrii atât de frumos la Poveste, în ciuda lipsei de timp, despre care știu. Apreciez enorm, ești o prietenă deosebită!
      Abia aștept să știu care este celălalt parfum! 🙂

  11. Greu s-au impletit cuvintele de data aceasta. 🙂 Catifeaua si matasea n-au vrut sa muleze pe ideile mele asa ca le-am cam fortat. 🙂
    Zi frumoasa iti doresc, Mirela draga!
    Succese!

    1. Eu zic că s-au împletit frumos, au creat un obi brodat cu flori de cireș, dragă Diana!
      O zi minunată îți doresc! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus