Recomand

  • Clipe de Cluj
  • Dexign
  • Club Povestea Parfumata

28 octombrie, 2018

(28 Octombrie 2018) Dragi condeieri, mă bucură mult reîntâlnirea noastră de azi, înainte de ultima lună a unei toamne atipice, capricioase, cu vreme amestecată. Sper să scriem și să citim cu drag ce-au scris și ceilalți colegi din club,  oameni talentați, inspirați, originali sau tobă de informații parfumate. Fiecare calitate în parte, sau toate cele enumerate la un loc, alcătuiesc portretul condeierului parfumat perfect, drag mie și tuturor celor câteva […]

13 mai, 2017

Dragii mei condeieri, tema de azi este extrem de provocatoare, o temă inteligentă, interesantă, făcând apel la lecturile noastre și la filmele bune pe care le-am vizionat. Și, după cum este firesc, la cunoștințele noastre despre parfum sau cel puțin la dorința de-a ni le consolida.

9 aprilie, 2013

De ce aprilie?! Poate pentru că suntem în luna în aprilie, chiar dacă nu prea se simte. Și pentru că în aprilie, într-o seară, m-am întâlnit cu primul liliac înflorit. Nu, nu a înflorit dimineața, nici noaptea, ci atunci, seara. La ora magică, atunci când nu știi dacă noaptea parfumată de primăvară tânără se lasă brusc peste fire, sau se preface că-i deja caldă și tărăgănează...până când soarele dispare total, lăsând umbre viorii, pline de promisiuni. Poate și pentru că, în timp ce un băiat mă invitase la plimbare, m-am ”lovit” de el. De ciorchinele de liliac, nu de băiat!

10 februarie, 2013

Și mă trezesc într-o zi atât de nouă, cea mai nouă ce mi-a fost dat s-o trăiesc vreodată ... Și simt că soarele e undeva, acolo, chiar dacă încă n-a răsărit, lăsând dâre roz pe cerul calm...Mireasmă de aer, de viață, de lumină aurie. Și gândesc a spune: mulțumesc că m-am trezit! Am intrat într-o zi tânără, o nou-născută zi, pe care o trăiesc, cu uimire, pentru prima oară. Aburul aromat al cefelei negre e una din cele mai depline fericiri ale acestei vieți. Câte-or mai fi urmând?! Vieți, nu cafele... Dacă. Parfum de cafea neagră, tare, alintată, miracol parfumat.

16 decembrie, 2012

Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dati ori nu ne dati, ne dati ori nu ne dati? Am venit și noi odată, La un an cu sănătate Domnul sfânt să ne ajute, La covrigi și la nuci multe. Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dati ori nu ne dati, ne dati ori nu ne dati? Si la anul să venim Sănătoși să vă găsim! Bună dimineața la Moș Ajun!

2 decembrie, 2012

Later Edit: Povestea de azi e scrisă pe o temă propusă de Vienela. Este ediția cu numărul 71 a Poveștii noastre parfumate. Câte teme, câte povești, câtă frumusețe! Vă mulțumesc tuturor și vă aștept cu drag, duminica viitoare în 9 decembrie, la povestea cu o temă aleasă de Karmapolice, numită Parfumul îngerilor. După care, Ochii Verzi a ales pentru 16 decembrie tema numită Parfumul magic al dimineții de Crăciun! O temă în avans, dar foarte binevenită acum, în preajma sărbătorilor. Un adevărat ritual se petrecea, odată cu forfota dezlănțuită de venirea nepoților….Bunica, cu părul strâns într-o basma bleumarin cu puncte mici , albe, își punea un sort mai mare ca de obicei, dar la fel de alb, aducea făina cernută bine, maiaua de drojdie, laptele, ouăle, zahărul, vanilia, uleiul…Separat, ne dădea nouă de lucru, spre bucuria și marea mândrie că suntem utili și că vom avea ”puiuț de cozonac” fiecare. Fredonam colinde, convinși fiind că așa vor crește mai bine cozonacii și chiar creșteau. Și bunica fredona cu noi. Într-un castron, amestecam nucile măcinate cu zahăr și lapte. În altul, curățam stafidele, iar în al treilea, opărea bunica macul, că noi nu ne pricepeam. Pe un lemn, tăiam bucăți mici de rahat turcesc și le tăvăleam prin făină. Erau buni de dus la un concurs de frumusețe, cozonacii bunicii. Rumeni, pufoși și cu multă umplutură aromată. Puiuții de cozonac erau cam ca niște chifle, de obicei cu rahat și bucățele de nucă rămase. Erau cei mai buni, deoarece erau primii savurați înaintea Crăciunului.

9 aprilie, 2011

Prinţesele...A fi prinţesă ieri, a fi prinţesă azi. Ieri: mereu surâzătoare, extrem e manierată, poate nefericită, dar cu zâmbetul pe buze. Dansând impecabil, capabilă să deseneze, să cânte bine la pian şi să brodeze corect un mac flamboaiant pe o mătase argintie, foşnitoare. Să danseze corect şi să poarte cu artă orice crinolină. Să fie devotată prinţului ei până la sacrificiu şi să fie gata să preia greutăţile unui regat pe umeri. Să nu se plângă de nimic şi să călărească cu aceeaşi graţie cu care purta un colier de diamante, care valora cât jumătate din împărăţie. Azi o vezi în blugi, la volanul unui jeep, călare pe o motocicletă, ascunsă sub ochelari de soare uriaşi şi cu o grămadă de amici aleşi destul de la întâmplare. Nu generalizez, dar cunosc din media destule prinţese cu un astfel de comportament. Staţi!

18 mai, 2010

Queen Of The Roses, cum este supranumită doamna Grojsman, e capabilă să ne prezinte, prin aromă și originalitate, toate fațetele unui trandafir, parfumul reușind să fie mereu surprinzător de nou! Sophia Grojsman reușește o performanță rar întâlnită la majoritatea parfumierilor, aceea de a face ca o notă de bază dintr-un parfum să se regăsească, în mod surprinzător, ca notă de top....și asta fără prea mult efort!