În suplimentul de azi al ziarului Evenimentul Zilei, AnimalZoo, a apărut o poveste specială, scrisă cu talentul, stilul și umorul deja bine cunoscute ale lui Ioan Usca – Vania, un prieten care ne face onoarea de a scrie articole deosebite la întâlnirile bilunare ale Clubului Poveștii Parfumate, fiind membru al clubului nostru. Povestea Șoricelul și parfumul salcâmilor se poate citi la pagina numărul 2 a ziarului. Odin și salcâmii parfumați aduc celebritate nu doar autorului, care e cunoscut ca scriitor, și nu doar Clubului, care câștigă aplauze azi, ci și lui Odin însuși, ba chiar și Picky are de câștigat din fotografia care ilustrează superbul articol.
Parfumul succesului
Că succesul o fi înălţimea la care ricoşezi după ce te izbeşti de podea, utilizarea la maximum a capacităţilor personale sau să faci ce vrei, când vrei, unde vrei, cu cine vrei și cât vrei, nu știu, sunt definiții date de oameni de seamă, cu o bogată experiență de viață, ambițioși peste poate, celebri, oameni deosebiți. Eu aș merge pe abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără pierdere de entuziasm. Să știi să pierzi elegant, dar să nu pierzi esențialul, să-ți păstrezi nealterat entuziasmul, să nu lași pe nimeni să-ți reteze aripile din dotare, să nu te lași influențat de pesimiști, de răuvoitori sau de semenii care știu întotdeauna mai bine decât tine ce-ți dorești. Să râzi des şi mult, să câştigi respectul oamenilor inteligenţi şi dragostea copiilor tăi, să câştigi aprecierea criticilor sinceri şi să înduri trădarea prietenilor falşi. Să apreciezi frumuseţea, să laşi în urma ta o lume mai bună, fie printr-un copil educat și bun, o creație artistică sau de alt fel, o casă, un bine făcut cuiva. Să ştii că cineva a dus-o mai uşor datorită ție sau că cineva a admirat ce ai realizat, că ai adus bucurie, că i-ai făcut pe oameni să tresară la contactul cu frumusețea sau binele pe care-l presari în jurul tău. Asta înseamnă să ai succes.
19 povești cu parfum de ploaie, plus o poveste de succes
Dragii mei prieteni din Clubul Poveștii Parfumate, un club care și-a sporit rândurile cu membri noi și valoroși, lucru îmbucurător și firesc, dacă mă gândesc la calitatea și emoția pe care o emană aceste povești scrise cu talent și condei magic. Parfumul ploii de vară a adunat exact 19 povești de o rară frumusețe și emoție fiecare. Am hotărât să vă chem în scris pentru confirmarea temei următoare, aleasă de mine, așa că vă rog frumos să spuneți ”prezent” aici, pentru a fi sigură că toți ați luat la cunoștință tema, care va fi duminică, 23 Iunie, și se numește Parfumul succesului.
Parfum tămăduitor de mai. Salcâm.
Trăim o primăvară intrată de-a dreptul în vară, caldă și însorită, dar plăcută, transparentă, doldora de adieri parfumate, cum vara nu are nicicând, vara având parfumul său involt, uriaș, imens. Primăvara nu e o pârguire, ci o tulburătoare înflorire: acum vezi zarzării îmbrăcați în veșmânt transparent, ca apoi să observi magnoliile pline de exotice flori și te întrebi: să fi înflorit, oare, merii?! …Ca apoi să simți aroma rodului gata să dea în pârg. Și florile de cireș, scuturate grăbit, lăsând pe crengi boabe galben-rozalii, încă de la începutul lui mai. O primăvară venită târziu, o vară sosită devreme.
Salcâmii! Ce dor mi-a fost de parfumul lor! Nostalgii de liceancă subțire, ușoară, cu ten de salcâm, nu atât alb, cât mătăsos și pur, curat. Nu, nu prea am poze de-atunci și nu-mi pare rău, parcă nu-mi mai place ca fiecare clipă să fie banalizată de flash-uri fotografice, devin prozaice toate momentele frumoas, transformându-se în niște fotografii, sper că mă înțelegeți… Nu-mi doresc asta. Dar mă văd, atunci, cu ten de salcâm și dinți de salcâm și parfum de salcâm în păr! Revărsându-și rochia vaporoasă de miresme transparente, adiind a miere și primăvară târzie, coaptă pentru vară, amintirea comestibilă a florilor copilăriei nu piere niciodată. Bucură-te azi de salcâmi, de mierea de salcâm, de clătitele cu flori de salcâm, de aroma florilor de salcâm din parfumurile mielate și ușoare, ca o seară de mai.
Parfumul șifonierului
Ssst! Să nu ne audă…Nu te mai mișca…Stai așa!
Frate-meu abia mai sufla: mic, blond, cu ochii lui albaștri, măriți de spaima ca va fi auzit.
-Și ce să fac aici?! întreba el naiv, plictisit și cu gândul la mingea de-afară.
-Să stai pur și simplu! îi ordonam eu autoritar și absolut aiurea, căci numai pe mine mă fascina pe vremea aceea un șifonier imens, din lemn masiv, cu miros frumos, uscat, care păstra o mulțime de haine așezate pe două rânduri, agățate pe umerașe mari, lucrate migălos. Mă ghemuiam cu genunchii adunați, închideam ochii și îmi imaginam ale cui sunt hainele din jurul meu, aflate în întunecimea imensului șifonier din casa copilăriei.
Parfumul primei întâlniri
Când Irealia a propus această temă generoasă, amplă, înaripată, deschisă oricărei situații fericite ( doar lucrurile frumoase au parfum, celelalte nefiind onorate cu mireasmă), a trebuit să aleg dintr-un buchet de teme incitante, la rându-le, lucru cumplit de dificil. M-am repezit la Parfum în albastru-verzui, dar l-am amânat pentru altă dată, așa că m-am întrebat: oare care ”primă întâlnire”? Între mine și cine, între mine și ce, între… cine și cine…între cine și ce…? Și aproape am simțit parfumul oricărei întâlniri plăcute la prima sorbire de mireasmă, cu primăvara, cu o prietenă nouă, cu un iubit, cu un coleg sau profesor, cu muzica mării într-o nouă vacanță, cu un oraș nou sau o livadă de caiși în floare, cu o carte , cu un film sau cu o casă nouă. M-am întors pe firul poveștii dintre Irealia și mine, la un articol foarte frumos de-al ei, unde, la comentarii, ne povesteam una alteia ceva despre parfumurile soților noștri, ocazie cu care am descoperit că Boss by Hugo Boss era un liant plin de miresme, un tele-parfum între o întânire și alta. Ca și Paco Rabanne. Așa mi-am reamintit….dar mai bine las povestea să vă spună.
Parfum de leagăn
Poate pentru că nu avem amintiri mai vechi decât cele datând de pe la vârsta de trei-patru ani, și acelea estompate de trecerea timpului, dorim, odată în plus, să fim noi înșine părinți, mame, să avem proprii copii! Aceasta pe lângă celelalte o mie de motive și dragi dorințe!
Doi ani de poveste parfumată…La mulți ani frumoși!
Azi împlinim doi ani. La mulți ani frumoși! Vă mulțumesc vouă, fără de care povestea noastră parfumată nu ar fi posibilă. Voi sunteți Clubul Poveștii Parfumate, voi sunteți Condeiele Parfumate care scriu atât de minunat aceste superbe povești: Anca, Carmen,Diana Elly,Gabi,Gând Vis, Irealia,Karmapolice, Lili, Mala, Melly, Minnie,Nina,Ochii Verzi, Pandhora,Silving, Sara, SimonaRoxana Samewhiteblue, Vienela, Daurel, Vania și gazda voastră, adică eu,Mirela. Îi mulțumesc dragului meu Xaba, care mă ajută de câte ori apare o defecțiune tehnică. Le mulțumesc și celor mai activi comentatori: Zina, Aurora,Gabriela și -X- . Vă mulțumesc dragi prieteni și vă doresc multă inspirație și foarte multă fericire!
Un deșert parfumat de Serge Lutens
Când Pandhoraa a propus tema Parfumul deșertului, am simțit un fior ca la reîntâlnirea cu cineva care a însemnat ceva și a rămas o amintire dragă sau mai mult decât atât. Că mi se întâmplă asta când se pronunță ”Veneția” sau se derulează imaginile lagunei, nu mă miră: am trăit iubind Veneția de două ori consecutiv, alegând ca aer de dragă plimbare lunile august și iulie, magnetul venetian funcționând într-o relație aproape inexplicabil de reciprocă și senzuală. Dar în deșert, în apropierea lui, către el, în jurul lui, n-am pornit niciodată.