Pe urmele Francescăi, la Rimini. Templul Malatesta

 

Francesca Malatesta da Rimini a apărut pentru prima dată în opera lui Dante Alighieri în secolul al XIV-lea d.Hr. și apoi, începând cu secolul al optsprezecelea, în cultura occidentală. Este cunoscută în special pentru dragostea adulterină pe care a avut-o față de cumnatul ei, Paolo Malatesta. In 1275 se căsătorește cu Giovanni Malatesta, zis si Gianciotto Malatesta. Dante Aligheri sugerează o posibilă poveste de dragoste adulterină între Francesca Malatesta da Rimini și cumnatul acesteia, Paolo Malatesta, dedicându-le acestora versurile 73-142 din cântul V din Divina Comedie. Poetul ne lasă să credem ca aceștia s-au îndrăgostit și au devenit amanți, implicându-se într-o relație adulterină. Francesca îi povestește lui Dante cum a început totul în timp ce citeau povestea lui Lancelot și Guinevere. Au fost uciși de Gianciotto după ce au fost surprinși împreună. Comentariul lui Boccaccio din 1375 asupra operei Commedia de Dante Aligheri: Pentru ca fata să fie de acord cu mariajul, dezavantajos ei (Giovanni Malatesta era născut cu o malformație congenitală și era mai in vârsta decat ea), Giovanni Boccaccio sugerează în comentariul său asupra operei Commedia din 1375, ca nunta s-a încheiat cu o procură, Giovanni Malatesta fiind înlocuit de Paolo Malatesta, fratele său mai mic și viitorul cumnat al Francescăi. Acesta nu a știut până a doua zi după nuntă că a fost de fapt înșelată. 

Templul Malatesta a fost ridicat peste 150 de ani mai târziu, din ordinul  urmașilor seniorilor Malatesta, de către Leon Battista Alberti şi este construit din marmură. Este un  monument al Renașterii italiene. Construcţia este una de jur împrejurul bisericii gotice Sfântul Francisc. Sigismondo Pandolfo Malatesta, numit și „Lupul din Rimini”,  a fost un condotier italian, senior al Rimini și al Fano, din 1432.  Sigismondo Malatesta este un personaj istoric faimos și tiranic. El a protejat artele, angajându-i pe Pisanello, pe Matteo de’ PastiAgostino di DuccioLeone Battista Alberti și pe Piero della Francesca.  A dispus construirea Templului Malatesta, un mausoleu care conține mormintele membrilor familiei sale. Aici este reprezentată stema familiei Malatesta: Trandafirul (iubirea față de literatură și de arte), și Elefantul (ferocitatea).

Să mergem pe  urmele pașilor Francescăi da Rimini, frumoasa nobilă, mergând către Tempio Malatestiano...pași pe care, parcă, i-am auzit.

 

Către Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete)

 

Către Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), se vede Biserica Sf. Francisc

 

Către Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), deja se vede templul renascentist

 

Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete)

 

 

Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete)

 

Către Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), fațada

Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), fațada

 

 

Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), arcade

 

Templul lui Malatesta (foto Mirela Pete), tăcere...

CARMEN,Daurel,Diana,Elly,Vania,Zina,Lili3DFlorentina,Gabi.

, , , , , , , , , , , , , ,

  1. avatar

    #1 by Constantin Oltean on July 24, 2012 - 10:10

    Superba postarea aceasta. Francesca da Rimini e un personaj sublim. Si fotografiile de aici, de asemenea. Felicitari!

    • avatar

      #2 by mirela on July 24, 2012 - 14:11

      Da, și mie îmi place Francesca, sunt de părere că pentru un sentiment adevărat te poți sacrifica.
      Literatura, muzica și pictura au avut de câștigat și noi prin ele. Să le mulțumim.

  2. avatar

    #3 by Zina on July 24, 2012 - 13:06

    Frumoase fotografii, interesanta, dar crudă poveste…

    • avatar

      #4 by mirela on July 24, 2012 - 14:19

      Așa era în Evul Mediu, dar și în Renaștere…Zina, așa a fost de când e lumea lume…Și azi se mai întâmplă.
      Au fost fericiți câțiva ani, spre deosebire de Romeo și Julieta. Sau e o ficțiune… Nu vom ști decât că iubirea i-a făcut veșnici. Uite o frumoasă pictură făcută la 500 de ani de la această întâmplare.

      Dominique Ingres; Francesca da Rimini și Paolo Malatesta

  3. avatar

    #5 by Vera on July 24, 2012 - 13:31

    Am citit Divina Comedie a lui Dante de nenumarate ori. Poate si din cauza ca Dante e poetul meu preferat…Templul este grozav. La fel ca si povestea dintre Paolo si Francesca

    • avatar

      #6 by mirela on July 24, 2012 - 14:18

      Vera, crezi sau nu, am avut o presimțire că Divina Comedie e una din scrierile tale favorite și Dante unul din preferați, de fapt poetul tău preferat. Ți se potrivește. Și mie îmi place foarte mult!
      E grozav, are structura clasică, derivată din construcțiile anichității, un specific al Renașterii italiene.

      O ilustrație la Divina Comedie: Dante Gabriel Rossetti – Francesca Da Rimini

  4. avatar

    #7 by elly weiss on July 24, 2012 - 21:12

    Frumoasa postarea, Mirela!
    Marturisesc ca eu auzisem despre personaje asa, putin, insa povestea n-o stiam in amanunt. Ai spus-o foarte frumos insotind-o de imagini superbe ale templului.
    Eu sunt fascinata de legenda lui Tristan si a Isoldei. Mie imi pare povestea Francescai mai apropiata ( (imprejurari si intamplari) cu povestea Isoldei si-a lui Tristan.
    Atat sunt de fascinata incat am scris despre ea un articol, cred ca prin februarie. :)
    In acest templu se poate intra?

    • avatar

      #8 by mirela on July 24, 2012 - 21:44

      Mulțumesc, Elly, mă bucur că-ți place!
      Iubirea dintre Tristan si Isolda ocupa un loc binemeritat in galeria marilor povesti de iubire ale lumii. Acest mit celtic al iubirii invincibile a suscitat imaginatia multor artisti plastici si compozitori.
      Voi citi articolul tău!
      Da, se poate intra, iar înăuntru se pot admira fresece pictate de Pierro Della Francesca. Noi n-am găsit deschis deoarece am fost după ora 21,00 seara. Era mai fascinant în umbrele serii de vară.

  5. avatar

    #9 by Daurel on July 25, 2012 - 01:20

    Nu stiam povestea. De fapt despre Italia de dupa Caderea Romei ma interesau intamplarile demarate cam din epoca lui Machiavelli, Michelangelo, Leonardo da Vinci; apoi o pauza pana la Garibaldi…Oricum, mi se pare ca stiu mult; despre bulgari sau grecii moderni nu stiu nici a zecea parte…
    Ps. Mare lucru cu aparatele foto; altfel tinerii, cum ar fi Enya, trebuiau sa faca schite.

    • avatar

      #10 by mirela on July 25, 2012 - 19:54

      A, dar Enya are schițe multe, însă vrea să le folosesacă ca surse de inspirație pentru viitoarele tablouri. E adevărat că a făcut mai multe pe plajă, dar a desenat tot timpul sub umbrelă, imediat de ieșea din apă, deoarece noi nu facem plajă, nu ne place să ne bronzăm. Vor fi prezentate aici, așa, mai la toamnă! ;)

  6. avatar

    #11 by vienela on July 25, 2012 - 10:38

    Eu sunt absolut indragostita de tot ceea ce inseamna Italia.

  7. avatar

    #13 by -X- on July 25, 2012 - 15:57

    Cladirile evului mediu european, in special cele din evul mediu timpuriu, au asa un fel de ‘greutate sumbra’ ce ti se pune pe inima.

    • avatar

      #14 by mirela on July 25, 2012 - 19:56

      Cele ale Evului Mediu da, îți dau dreptate. Renașterea (acesta datează din 1450) a refolosit arcadele și coloanele templului antic, iar acest mausoleu e destul de armonios, mie îmi place.

(will not be published)