Nebunie printre norișori

Era vară, un început cald și plin de promisiuni, pentru niște tineri studenți. Sesiunea stătea la pândă, dar temele de atelier erau în parte rezolvate, iar la teorie nu mai aveam prea mult de citit. Nu voi uita…Stăteam cu încă două persoane (nu le voi numi), în curtea plină de sculpturi, colegi haioși și frumoși, planșe, iarbă verde, copaci și bănci. Priveam norii pufoși, care păreau vată de zahăr peste seninul pur al cerului de iunie…Eram ușoară ca ei,
la vârsta la care zburam, nu pășeam, plină de viață și de un entuziasm care-mi dădea aripi.

Frumosul klimtian în suveniruri dragi nouă

Un aspect aproape la fel de plăcut al vacanțelor ca și vizitarea însăși a orașelor minunate (muzeele, parcurile, palatele sau grădinile), sunt suvenirurile, care ne aduc aminte de locurile și momentele de neuitat într-un mod mai sensibil și mai cald uneori decât fotografiile. Iată câteva suveniruri de ”aur” pe care le-am găsit cu ocazia Expoziției ”150 de ani de Klimt” , vernisată în 14 Iulie (data nașterii lui Klimt), anul acesta, zi în care am avut bucuria să fim la Viena. Este o superbă retrospectivă , o mare aniversare a 150 de ani de la nașterea pictorului meu preferat de după 1900, Gustav Klimt. Aici sunt câteva obiecte pe care am avut plăcerea să le găsim în magazinul deschis în incinta Palatului Belvedere, având etichete care atestă originalitatea lor. Foarte bucuroasă sunt de albumul Klimt, tipărit în condiții grafice de excepție. Și… cum nu puteam să cumpărăm un tablou care costă vreo 137.6 millioane de dolari, semnat Klimt, să ne mulțumim cu amintirile, înfățișând pagini de aur ale stilului klimtian inconfundabil.

Ponte di Tiberio

Ponte di Tiberio sau Podul lui Tiberius, din Rimini, e construit peste râul Marecchia și e acolo din Roma antică. A fost terminat sub domnia lui Tiberius ( 21 d.Hr.). Astăzi el este prezent în stema orașului.
La marginea trotuarului există unele lespezi de piatră cu inscripții latine. Cutremure, inundații, războaie, etc, nimic nu l-a dărâmat, azi fiind în perfectă stare de funcționare, doar camioanele având interdicție de a circula pe el. Nemții au încercat să-l distrugă în al doilea război mondial, deoarece îi încurca în timpul retragerii, dar…n-au reușit! Podul din piatră de Istria nu, NU s-a dărâmat! Așa că azi vară ne-am plimbat și noi pe acolo și am făcut fotografii.

O expoziție unicat: Gustav Klimt – 150 de ani

Da, am avut bucuria să fim acolo! La împlinirea a 150 de ani de la nașterea pictorului meu preferat de după 1900, exact în 14 Iulie, eram la Palatul Belvedere din Viena, împreună cu Enya mea și cu Xaba, la deschiderea Expoziției Jubileu – 150 de ani Gustav Klimt. O expoziție unicat, cu peste 120 de piese expuse: picturi, desene, schițe, scrisori, fotografii, documente și alte exponate care erau parte fie din opera superbă a geniului Klimt, fie din viața omului Gustav Klimt. Am dorit să fim acolo la deschiderea acestei excepționale expoziții care a avut loc exact de ziua de naștere a maestrului, în 14 Iulie și mă bucur că am admirat cu bucurie opere ca Sărutul, Șerpii de apă, Judith, Grădinile lui Klimt, Floarea Soarelui, peisajele sale cu copaci, portretele de femei superbe și multe alte capodopere ale celui pe care îl admir fără rezerve.
Încă mai aveți timp să mergeți la expoziție, aceasta fiind deschisă până în 3 ianuarie. Menționez că anumite exponate fac parte din colecții particulare sau ale altor muzee și doar acum le puteți vedea alături pe toate. E o șansă de a vă bucura din plin de ceea ce înseamnă Klimt și de un ”Sărut” care a schimbat lumea. Veți ieși de acolo zâmbind de fericire. Am ales și câteva imagini care marchează evenimentul prin mărci poștale, concerte muzicale în curtea palatului, pliantul expoziției, fotografii cu Klimt. Nu scriu mai mult, las imaginile să vorbească în liniște.

Vacanța de vară 2012: Italia, San Marino și Austria, via Slovenia și Ungaria

Bine v-am regăsit, dragi prieteni! După trei săptămâni de vacanță așteptată, dorită și reușită, în care sufletul, ca de obicei, ne rămâne undeva prin frumoasele locuri care ne-au alungat oboseala și ne-au bucurat ochii și inimile, presupunem că ne-am întors – și mă refer aici la mine, la Enya mea și Xaba al nostru, evident – și spun ”presupunem” deoarece există o doză de îndoială atunci când sufletul se acomodează cu preafrumosul și începe să iubească, atașându-se, un loc drag sau mai multe. Moment în care îl luăm pe sus și-l aducem înapoi acasă, unde are nevoie de timp să se acomodeze cu ceva ce iubește deja, dar îi este cam banal. Ei, asta-i vacanța, frumoasă pentru că noi o proiectăm, suficient de lungă din exterior, dar foarte scurtă dinspre inima noastră și-a ei, a vacanței.

Muzică de vacanță

Am programat câteva postări care vor apărea automat aici, în timp ce noi vom fi în vacanță. Dedic mării câteva imagini și videoclipuri, alături de promisiunea că vă voi arăta, la sosire, ceea ce merită văzut și admirat din ceea ce vom vedea mai frumos. Așa cum v-am promis, ne vom întâlni virtual la Happy Weekend, pentru că Elly Weiss a descoperit, și noi odată cu ea, că weekend-urile sunt mai distractive așa. Sâmbăta viitoare avem tema Orele parfumate ale verii, o temă care sper să fie pe placul vostru, asta la Povestea Parfumată. E invitat Clubul și cine mai dorește să scrie la temă. Va fi și tabelul, totul e programat să apară cum scrie la carte. Acum vă las cu marea și să ne reîntâlnim cu bine! VACANȚĂ PLĂCUTĂ! 🙂

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus