Azi, 12 Martie, azi…CELLA!

CELLA noastră, La mulți ani!

CELLA, sau leneș rău…mda. Dacă nu i-aș fi citit, savurat, răscitit și admirat ineditele texte, poeme, scriitura originală și a la CELLA (nimeni nu mai aranjează ca ea cuvintele în frază), sau imaginile, găsite numai ea știe unde, aș fi zis că da, e leneșă rea! Acum, că s-a lenevit, e clar că nu mai vrea. Sensibilitatea unei femei deosebite, care ne-a încântat zilnic cu poezii, amintindu-ni-le pe cele de demult, sau aducând poeți magnifici, sau poeți originali, găsiți și promovați cu drag anume pentru noi, o situează pe un piedestal pe care nu-i place să stea, dar eu acolo o văd și n-are rost să mă contrazică academicienii (apropo de ce-am citit azi la Gabriela, monumental articol)! Iubind arta, muzica bună, poezia, poezia și iar poezia, dar mai ales iubind oamenii, nu a uitat să-și reverse din preaplinul inimii asupra cățeilor Tano, Capi și super-motanului Snejinka, ariciului Scai și iepurașului (cum l-o fi chemând!). Și asupra năpăstuiților fără de casă și masă, pe care-i ajută, dar nu-i place să vorbească despre asta (așa cum nu ne place nouă, Peștilor, să ne lăudăm cu faptele bune pe care le facem, chiar dacă nu scriem niciodată despre asta…nu ne întrebați de ce!)

Într-o zi...va veni, dinspre iarnă, către tine o imensă zăpadă...și tu poate o să râzi, crezând că sunt fori.Și poate se vor transforma în flori! La multi ani fericii'i!

E-o primăvară fără avânturi

de Serghei Esenin

E-o primãvarã fãrã avânturi.
Pe țãrm nisipu-i galben stins.
Obrazul tãu pârlit de vânturi
Un puf de hrișcã parcã-a prins.

Pierduți în loboda cu ciucuri,
La vadul staniștii de boi,
Jurarãm printre-atâtea lucruri
Cã pe vecie vom fi doi.

Tãmâia beznei, seara joasã
Înșurubându-se pe foc.
Prin crâng te-am dus apoi spre casã
Și-am mai rãmas mult timp pe loc.

Nu mai puteam, ca-ntr-o somnie,
Nicicum privirea sã-mi desfac
De cãciulița brumãrie
Fãcându-mi semne din cerdac.

Simplu , direct, adevărat, normal. Anii aștia mulți pe care ți-i doresc eu, Enya și Xaba (cine vrea să ni se alăture, acum e momentul!) să fie cu fericire, să-ți aducă bucurii în suflet, casă, familie, meserie (știu că ești as în proefesiunea ta, care nu e dintre cele la îndemâna oricui!), să-ți aducă iubire, inspirație și gândul bun de-a ne mai încânta cu povești, zăvoare și samovare, pictori ruși sau de prin alte zări, Bach, pictură, lasă că știi tu mai bine! Să ne trăiești, fată frumoasă și inspirată!

Și pentru că ai norocul  bun de a  te fi născut PRIMĂVARA…pentru tine:

Enya între magnolii, Gradina botanică aprilie 2009, Cluj, foto Mirela

I-am promis CELLEI poze făcute de mine și Enya în Grădina Botanică din urbea noastră, Clujul nostru cel drag  – mai ales atunci când înfloresc magnoliile! Am ales poze făcute în Grădina Botanică, exclusiv cu magnolii, nu cu alte flori, observând că acestea îi stârnesc Cellei amintiri frumoase!  Iată ce am găsit pentru ea:

Magnolii, Grădina botanică, aprilie 2009, Cluj, foto Enya

Magnolii, Grădina botanică, aprilie 2009, Cluj, foto Mirela

Magnolie albă, Grădina botanică, aprilie 2009, Cluj, foto Enya.

Tags: CELLA, deosebit, Enya, Grădina Botanică, La mulți ani, leneș rău, prietenă, zi de naștere

Vania. Maestrul Vania.

Citat:

”Deoarece bloggeresc de trei ani şi n-am ajuns nici măcar între primii zece din ZeList, am concluzionat că vieţuiesc într-o lume ostilă, care nu mă înţelege şi – implicit – nu mă merită! Cum viitorul nu-şi iţeşte de nicăieri făgăduinţe de mai bine, ternul părând definitiv instaurat, am decis ca luni, 15 martie a. c., la o oră de maximă audienţă, să-mi pun capăt zilelor prin defenestrare. Comentariile vor fi blocate cu o oră înaintea gestului fatal, după care blogul va rămâne spre amintirea anilor petrecuţi împreună.”…(Închei citatul). Dezastru….nu lăsăm să se petreacă, normal, e atare defenestrare. N-o să vă fie dor de-așa ceva? Nu cred! Sau de-așa ceva…noooo…nu vă cred! Sau de Natașa? Asta chiar n-o mai cred!

Plagiat:

Deoarece bloggeresc de zece luni şi n-am ajuns nici măcar între primii o sută din ZeList, am concluzionat că vieţuiesc într-o lume cu-nasul-pe-sus, care nu-mi prea cumpără tablourile– implicit – nu mă merită! Cum viitorul nu-şi iţeşte de nicăieri făgăduinţe de mai bine, violetul luându-și zborul în favoarea verdelui și galbenului, am decis ca într-o zi de martie a. c., la o oră de maximă audienţă, să pun capăt zilelor blogului meu, prin invizibilizare. Șterg Galeria, șterg Parfumul, șterg pozele, tot tot! Și nici la Vania n-o să mai vedeți, spre bucuria portocaliilor, picturile mele violete. Poate la Gabriela, care mi-a făcut onoarea…Ping!!!

Fereastră vegetală pictură de Mirela Pete (ulei pe pânză) -(interzis a fi folosită pentru actul defenestrării).

Addenda: Maestrul a urcat pe locul 12, când putea, pe merit și absolut firesc, să urce pe 3, 2 sau 1. I-a ciuruit! Succes și la mai mare!

O scriitoare, două, trei…și doi ași ai condeiului.

”Iubiţi natura reînviată şi luminaţi-vă de bucuria mamelor voastre, de bucuria soaţelor, surorilor, iubitelor sau a fiicelor voastre. Bucuraţi-vă că sunteţi veriga necesară dintr-un lanţ binecuvântat şi neîntrerupt care vine din cer şi tot în cer se întoarce.” (de Gabriela Savitsky)

Restul AICI.

” Ca să crezi că egalitatea trebuie instaurată, pornești din start de la ideea că una dintre părți este inferioară. Femeile care luptă pentru egalitate cu bărbații se simt ciuntite, neîntregi, neîmplinite.” (de Gabriela Savitsky)

Gabriela, citesc, în sfârșit, câteva cuvinte…nu știu, sunt multe, puține, dar sunt pline, bogate! Le savurez fără a mă plictisi, sunt adevărate fără a da lecții moralizatoare, sunt fraze scrise cu talent, cu căldura unei scriituri calme, mature, normale, aproape de noi, umane, inspirate,  inteligente, ale unei scriitoare talentate și feminine: ”Fiţi fericiţi că v-a pus în lumea aceasta o mamă neasemuit de blândă în vegherea ei.”…
Lehamitea față de feminismul prost-înțeles la noi (”să ne ardem sutienele în piața publică”, n-au decât, dar să-și ardă și cerceii, nah!) care nu situează femeia pe piedestalul care i se cuvine și unde au așezat-o, poate,  bărbații adevărați, ci se cocoață ea pe un gard strâmb, unde sufletu-i e la fel de hâd ca figura neîngrijită, e uitată, nefiind decât o bombonică goală. Tu ai așezat femeia acolo unde a fost dintotdeauna, amintindu-i doar cât este de specială, de femeie, de mamă-iubită-soră-fiică-soață-bunică…artistă, scriitoare, informaticiană…orice, trebuie doar să dorească!
Te felicit și îți mulțumesc Gabriela, nu ești doar o SCRIITOARE talentată, ești o femeie clasic de…modernă, care este, dacă nu egala bărbatului ei, mai mult decât atât. Femeia descrisă de tine mă duce cu gândul la o caldă iubită dominatoare, mai presus de sexe și reguli, de convenții și revolte, făcută pentru a-l proteja pe el cu dragoste, pentru a fi protejată de el cu și mai multă dragoste! Să mai scrii pentru încântarea noastră!
La mulți ani bunicilor, mamelor, fetelor noastre, surorilor, prietenlor, femeilor adevărate!

Giuvaer pentru femei, grafică de Mirela Pete

Oana Stoica Mujea, o scriitoare tânără, prolifică, inspirată, iubită, citită, talentată, originală, să mai spun? Mai bine citiți-i toate cărțile, și faceți-vă rost rapid de ultima apariție care-i poartă semnătura, Parfumul văduvei negre. Oana zice că a inspirat-o Parfumul, o povocare, dar mă flatează doar! E inspirată ea și gata. Personajele sunt bloggeri cunoscuți, cartea e savuroasă, policier-thriller fiind, trebuie citită! Felicitări, Oana!

La mulți ani Aurorei Geogescu! O scriitoare care a și publicat mai multe cărți, cu precădere poezii pentru cei mici, piese de teatru destinate copiilor și proză pentru copii și adulți. Împreună cu Aurora am planuri mari și sper să îi ilustrez frumoasele scrieri! Succes, draga mea prietenă!

Citiți cele mai tandre rânduri pentru mama…la Ada Rus. M-a lăsat mută…emoție și iubire! La mulți ani mamei, mamelor…Ada, și ție!

Ioan Usca-Vania e un talent masiv, de necontestat, îmi permit să afirm asta deoarece am citit și Ultimul mitropolit și parodiile pe marginea romanelor Oanei Stoica Mujea, Indicii anatomice marca Vania, care încântă sute de bloggeri veniți zilnic în spațiul blogului său savuros! Colecționara de coșmaruri, de asemenea. Ioan Usca-Vania a publicat 17 volume! Succes, maestre!

Voi încheia cu un domn scriitor, tot blogger, care ne încântă cu  un limbaj pitoresc și atrăgător,  Nea Costache. A scris un roman, l-a publicat și îl felicit, urându-i mult succes!

Addenda:

Gabriela … femei și bărbați….și atât:

”Timpul, înțelept, are socotelile lui și m-a făcut să înțeleg cine sunt și ce pot fi. Cred că femeia devine femeie prin bărbat – și nu mă refer aici strict la iubirea fizică. Dacă cel care te iubește îți spune că ai ochii frumoși, descoperi că ochii tăi sunt frumoși. Dacă îți sărută mânile, înseamnă că mâinile tale merită sărutate. Dacă îi place să te asculte și inima lui se veselește când te vede, înseamnă că vorbele tale-s fără cusur. Apoi, o femeie devine Femeie când trupul și duhul ei trec într-o altă făptură. Dar, dacă nu e așa, o femeie știe să iubească și să ocrotească toate făpturile mici și neajutorate, știe să facă ordine în lumea violentă iscată de bărbați, știe să aștearnă pacea și bucuria în suflete. Nu există egalitate. Ca să crezi că egalitatea trebuie instaurată, pornești din start de la ideea că una dintre părți este inferioară. Femeile care luptă pentru egalitate cu bărbații se simt ciuntite, neîntregi, neîmplinite. Există însă echilibru și empatie. Există ynn și yang și atunci când ele fac un singur tot vine și fericirea. Nu de pe o poziție agresivă trebuie gândită această realitate, ci de pe una a iubirii și complementarității. Când ridici sabia trebuie să te aștepți ca și celălalt să o ridice.
Îți mulțumesc. (Acele cuvinte sunt bune care toată lumea le-nțelege – spune Cronicarul) ”

Felicitări Gabriela, EXCEPȚIONAL!

Tags: a fi femeie, Aurora Geogescu, bucuria mamelor voastre, de bucuria soaţelor, egalitate, femei și bărbați, feminism, Gabriela Savitsky, Ioan Usca-Vania, iubire, iubitelor sau a fiicelor voastre, Nea Costache., Oana Stoica Mujea, premiilor Blog de Blog!, sora, ynn și yang