Tot în atelier. Cum altfel?! As seen fall window sau așa cum toamna se arată uneori la fereastră. Din seria Nude in November/Nud în Noiembrie.
Nude in November
Era cazul să mai intru și în atelier. Azi, două interpretări ale aceluiași nud.
Les Chats
De la Atelier. Sesiune de încălzire a trecut ceva vreme, timp în care am lucrat numai la firmă, atelierul fiind lăsat pentru zile mai lejere. Azi, Les Chats, o ”muzică” pisicească redată în culoare și formă, având pisicile ca sursă de inspirație. În tehnici combinate. E schița unui proiect, lucrarea definitivă va fi mai elaborată.
Primul meu imprimeu de inspirație egipteană
Imprimeul acesta este făcut de mine în anii studenției, la specialitatea Imprimeu Textil, eu fiind studentă pe-atunci la Academia de Arte Vizuale ”Ion Andreescu” (azi UAD), și datează de acum mulți ani, când am decis să las creația vestimentară pentru o vreme și să mă ocup mai îndeaproape de imprimeuri (azi mă ocup de o cu totul altă specialitate a artelor). A fost o încântare să lucrez cu foliile transparente pe care făceam clișeele, cu sitele de imprimat pe material și mai ales cu subiectele care mă atrăgeau mult și pe care le-am transpus pe materialele textile. Nu aveam mari așteptări de la prima încercare în domeniu, dar a ieșit foarte bine, iar una din bucățile de catifea a devenit o bluză și o vestă combinată cu piele, vopsită, imprimată, croită și cusută de mine personal, chiar și purtată de mine atunci, iar acum de Enya, ca o piesă rară, cum îi stă bine unei amintiri din vremea studenției mamei. Eu nu prea scotocesc prin atelierul unde păstrez lucrările de pe vremuri, dar acum am promis că vă voi arăta un imprimeu de inspirație egipteană și mă țin de cuvânt. Sper să devină o practică aceea de-a scoate de prin cuferele (a se citi atelierele!), vechi lucrări uitate de timp și mode…atât că ceea ce e frumos nu se demodează niciodată și, în ciuda vitezei cu care am făcut fotografiile, eu sper că lucrarea mea din anii studenției exprimă, totuși, ceva. Mie îmi place, acum ca și atunci.
Atelier. Sesiune de încălzire
Adică acea perioadă în care stau și ”admir” sute de schițe, zeci de proiecte și mii de gânduri (!), toate adunate în mapă, dar reluând de fapt câte o lucrare mai veche și dragă mie și făcând hocus-pocus cu ea. Și iată cam ce iese sub bagheta mea de toamnă, că-i rece azi la Cluj.
Points of view, atelier
Vă arăt, celor interesați, ce-am ami lucrat în atelier. Dacă doriți să revedeți și celelalte sesiuni de Atelier, iată linkurile: Atelier VII, Enya Pete invitată la Atelier VII, Atelier VI. Mitul androginului/Points of View, Atelier V, Atelier III, Atelier IV, Atelier II, Atelier I.
Azi Points of View V.
”Adoratul meu tată”, o nouă carte ilustrată de mine
Cartea ”Adoratul meu tată”, scrisă de doamna Mariana Țăpuș, o doamnă care a mai publicat cărți adresate copiilor, și nu numai, cuprinde trei povești fermecătoare și pline de învățăminte, în care vă veți întâlni cu puii unor …tați, care au și mame iubitoare, firește, dar aici tații sunt eroii principali. Cele trei povești au păsări de curte, pisici și șoricei, dar și alte animale de curte. ”Adoratul meu tată” este o carte ilustrată de mine, inclusiv layout, DTP, tot. Am iubit de la început această carte plină de duioșie. Mi s-a cerut ca desenele să fie artistice, dar ceva mai realiste, mai explicite, pentru ca fiecare copil să învețe bine cum arată un cocoș adevărat, un curcan, un pui de cioară, un pui de pisică, un șoarece sau o vacă, lucruri pe care copiii orașului, ai computerului, și-ai tehnicii moderne, nu le prea știu.
Parfumul succesului
Că succesul o fi înălţimea la care ricoşezi după ce te izbeşti de podea, utilizarea la maximum a capacităţilor personale sau să faci ce vrei, când vrei, unde vrei, cu cine vrei și cât vrei, nu știu, sunt definiții date de oameni de seamă, cu o bogată experiență de viață, ambițioși peste poate, celebri, oameni deosebiți. Eu aș merge pe abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără pierdere de entuziasm. Să știi să pierzi elegant, dar să nu pierzi esențialul, să-ți păstrezi nealterat entuziasmul, să nu lași pe nimeni să-ți reteze aripile din dotare, să nu te lași influențat de pesimiști, de răuvoitori sau de semenii care știu întotdeauna mai bine decât tine ce-ți dorești. Să râzi des şi mult, să câştigi respectul oamenilor inteligenţi şi dragostea copiilor tăi, să câştigi aprecierea criticilor sinceri şi să înduri trădarea prietenilor falşi. Să apreciezi frumuseţea, să laşi în urma ta o lume mai bună, fie printr-un copil educat și bun, o creație artistică sau de alt fel, o casă, un bine făcut cuiva. Să ştii că cineva a dus-o mai uşor datorită ție sau că cineva a admirat ce ai realizat, că ai adus bucurie, că i-ai făcut pe oameni să tresară la contactul cu frumusețea sau binele pe care-l presari în jurul tău. Asta înseamnă să ai succes.
Ce-ar fi poveștile fără ilustrații?!
Ce-ar fi poveștile fără ilustrații?! Îmi amintesc și acum volumul imens cu poveștile Fraților Grimm, cel cu coperți cartonate, groase și lucioase, cu planșe colorate alternând cu desene alb negru, la fiecare poveste. Era atât de greu, masiv, gros, încât, pentru a-l lua din raft, ne ajutam eu și fratele meu, reciproc, cocoțați pe un scăunel. Apoi a urmat volumul Povești de aur, o colecție de povești ilustrate de Livia Rusz, care aveau un farmec dublat de un umor irezistibil și erau tare originale, minunate.