Recoltă de diplome

Azi, o nouă ”recoltă” de diplome cu Premiul I pentru pictură, obținute de Enya mea în august 2012, la concursurile naționale și internaționale la care a participat prin Palatul copiilor. De asemenea, o imagine de la Expoziția organizată de Palatul copiilor la Iulius Mall. Și o fotografie pe care Enya le-a făcut-o ieri pikinilor noștri, miau. Felicitări și succese în continuare! 🙂

Un tablou pe săptămână

Azi e Sf. Alexandru și îi spun mamei mele, Alexandrina-Italina, un drag La mulți ani, multă sănătate și foarte multă fericire!
Sper că ”You can see the light” transmite cel puțin cât arată: lumina pe care cei care gândim pozitiv, frumos, cu mintea, sufletul și inima, o vedem, pentru că e călăuzitoare pentru noi, cei dragi nouă și cei care merită prietenia și aprecierea noastră. Eu sunt chiar mai generoasă de atât și le ofer din lumina creată de mine aici și celor care au atât de mult întuneric în jur încât văd doar negru în fața ochilor, care ridica gard de mărăcini să nu le poți da mâna, care le pun etichete celorlalți, fără să fi dat mâna cu ei

Atelier Mirela Pete

Odată intrat în atelier, artistul plastic pare rupt de lume, dar realitatea e că doar acolo e în lumea lui cu adevărat. Atelierul nu înseamnă neapărat o sală plină de șevalete, trepiede și planșete, alături de palete pline de culori folosite, pensule cu sutele și schițe ce-și așteaptă materializarea. Atelierul poate fi și calculatorul , tableta grafică pe care transpui proiectele schițate în mapele personale, destinate unei lucrări de grafică, design sau ilustrație de carte. O masă mică de lucru, un bloc de desen și câteva bucăți de cărbune pot însemna atelier pentru omul creativ, pentru artistul care se întâmplă să aibă talent

Ion Țuculescu sau ochii magici ai culorilor

De ce Țuculescu sau ochii magici ai culorilor?… Poate pentru că Ion Țuculescu a preluat din estetica pură a artei populare motive pe care, cu propria energie creatoare, le-a transpus, printr-un desen incisiv și o cromatică vie, într-o dramatică percepție a actului tuculescu privirile culorilorpicturii în sine.

Și poate pentru că Țuculescu a pornit în căutările sale estetice după ce a fost profesor la Seminarul teologic de la Mănăstirea Cernica, unde a predat până în 1937…Și a pornit în căutarea atelierului pierdut după ce a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale ale Universităţii Bucureşti şi apoi pe cele ale Facultăţii de Medicină, unde a obţinut, în 1939, doctoratul cu Magna Cum Laudae…Sau poate pentru că nu i s-a părut nefiresc să activeze ca medic pe front, dar nici să se întoarcă, regăsindu-se în ateleierul de pictură părăsit la vârsta de 15 ani, după un mare succes la o primă expoziție, adolescent fiind (pictorul s-a născut în 19 mai, 1910, la Craiova)…Ori poate pentru că, în ciuda celor 7 expoziții (puține, dar au fost) din timpul vieții, nici criticii, nici publicul larg, nu l-au văzut, orbiți cu siguranță de marea-i strălucire, sau orbi de neputința vederii magiei prin ochii culorilor, Pivirile culorilor, pictorul trebuind să moară la numai 52 de ani pentru ca o Retrospectivă (în 1965) să-l aducă pe piedestalul destinat geniilor și ochilor orbi până atunci când omul nu mai există și rămâne pictorul și creația sa.

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus