Dincolo de Roșu

Aceste articol este scris de mine pentru Oameni Albaștri și povești colorate / Povestea Roșie, o poveste și un Grup minunat, ambele inițiate de Silving, la care găsiți și un tabel pentru a vota postarea preferată.)

(Text și desene originale de Mirela Pete)

Ce anotimp, ce an, ce timp este mai roșu? am întrebat câmpia

Ea mi-a răspuns… copilăria!

Copilăria-i roșie de obraji tineri și veșnic pe-afară, de rochii și scufițe de poveste, de cireșe la urechi. Vara copilăriei e roșie de alergătură neostenită și cercei dulci, de prin cireși furați. Creștem iubind cu buze roșii de dulceața fragilor ținuți în căușul palmelor, darnice de drag. Ne-a învățat neasemuitul Iunie să ne gătim cu dulci minuni și să alergăm prin lanul stropit cu maci, sub soarele amiezelor de aur-spic, caldă viitoare pâine. Mușcând din miezul vieții cu parfum de grână și roșu viu de floare efemeră, mac… Harbujii dezvăluitu-ne-au cel mai savuros miez, aducând poezia gustului pe obrajii plini de poftă ai copilăriei.

Filosofia vinului

Postarea se înscrie la rubrica Happy Weekend, Elly Weiss fiind prietenoasa inițiatoare și gazda acestui joc frumos. La ea găsiți mai multe informații și vă puteți înscrie.
Vinul nu este un produs ca oricare altul, pe care îl consumi şi gata. În jurul lui gravitează o adevărată cultură şi mari sisteme de gândire. În cartea Filosofia vinului, scriitorul Massimo Donà, profesor de filosofie în Milano, nu se sfiește să rescrie practic istoria filosofiei europene, din perspectiva relaţiei cu licoarea bahică. De la sărbătorile dionisiace, trecând prin textele sacre ale creștinismului, prin filosofia medievală creștină, festivismul rabelaisian, raționalismul britanic, Iluminismul francez și kantian, romantismul pesimist ori revoluționar, simbolismul lui Baudelaire, existențialismul lui Sartre și încheind cu dialectica negativă a lui Adorno, vinul ne întâmpină mereu, uneori în chip neașteptat, alteori cu naturalețe, însă de multe ori în chiar centrul reflecțiilor filosofice ale marilor figuri ale culturii europene. ” O carte bine meşteşugită, acidă şi savuroasă, cu note aromate, fine şi cu o artilerie de nume grele: Platon, Aristotel, Wittgenstein, Bacon, Descartes, Kierkegaard, Kant, Hegel, Baudelaire, Bataille.

Parfumul vinului nobil

Vinul a fost cântat de mulți poeți, scriitori, pictori, muzicieni, gânditori, în opere de o rară frumusețe și profunzime. Fără să fiu băutoare, excepție făcând un pahar de șampanie bună la sărbătorile importante sau un ”deget” de vin rar, când am ocazia, îi savurez mireasma, îi cercetez culoarea și mă încânt privindu-i apele prin transparența paharului, în lumină, în penumbră, bucurându-mă când e auriu și sprințar, făcându-i complimente când e rubiniu, întunecat și sobru, zâmbindu-i celui zglobiu și roz, ca o dimineață senină de vară. ”Nu cred să fie ceva mai plăcut și mai desfătător la vedere ca rodul viței de vie.” Strugurii, cu soarele verii adunat în ciorchini grei de boabe ca mierea, împrăștiind arome de busuioc tămâios până-n zare, sau doldora de boabe rubinii cu mireasmă amăruie și nobilă, ca un castel vechi și bine durat, sunt giuvaiere ale firii, darnice cu noi, crescând și rodind și din piatră seacă. Strugurii au unul din divinele parfumuri pe care le primim în dar, atât bogații, cât și săracii, fără discriminare. Ce gest nobil, nu-i așa?! ”Nu merită plantat nici un alt arbore înaintea viței de vie.

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus