Recomand

  • Clipe de Cluj
  • Dexign
  • Club Povestea Parfumata

6 iulie, 2013

„Albul, care este considerat o nonculoare, constituie un simbol al unei lumi în care toate culorile s-au evaporat… Este nimicul dinaintea începutului…”(Kandinsky). Îmi amintesc de ziua în care am învățat că albul nu este o culoare, ci suma tuturor celorlalte, un rogvaiv de lumini colorate, reașezându-se în albul originar, prin prisma newtoniană. Când spui alb, spui lumină, nu spui culoare, și mai spui strălucire. În ziua aceea m-am mirat, dar am învățat multe despre nuanțe și tonalități. Albul este original, albul este atemporal, nonculoarea alb este opusul nonculorii negru și trebuie să fii european ca să îți pară că semnifică puritate, strălucire, curățenie și chiar viață. Pentru că asiaticii văd în albul pur adesea doliu și chiar moarte. Egiptul antic ridica elegantul negru la rang de culoare a vieții, dar asta numai și numai deoarece Nilul se revărsa lăsând mâl negru peste ogoare, făcându-le mănoase, iar apa și grânele categoric înseamnă viață.

17 februarie, 2012

Cred că un parfum bun este un poem înmiresmat. Parfumul (Les Fleurs du Mal ) de Charles Baudelaire

18 noiembrie, 2011

Când v-am invitat să povestim împreună despre parfumul zeiței Ciocolată,(citește) am făcut-o cât se poate de serios și cu cele mai nobile intenții. Învăluite în arome de ciocolată, în locul suflului verde de liliac sau al lăcămioarei de pădure, îveșmântate în senzuale acorduri dulci-amărui, renunțând la nota citrică a bergamotei sau la cea blândă a bujorilor roz, pentru a face loc gurmandelor arome, cam așa ceva vă propun în serile de iarnă! Asta pe lângă scorțișoară, cuișoare, ghimbir, piper, coriandru, care ne așteaptă la temele viitoare, fiind ale Crăciunului condimentate arome. Drapate în văluri subtile de albă sau întunecată ciocolată, în care migdalele și vanilia și-au făcut de cap, renunțând la trandafir, ambră și santal...doar temporar și tot pare de neconceput.

7 octombrie, 2011

Un ultim retuş, înainte de a ieşi la plimbare. Ultimul accesoriu, dar cel mai important, cel mai preţios, cum spunea Coco Chanel. Une “goutte” de Calèch, un strop din parfumul pe care Robert Dumas-Hermès, designer al Casei Hermès, l-a creat în 1961, “nasul” fiind parfumierul Guy Robert. Şi pentru că Thierry Hermès , un marochiner care făcea şei şi harnaşamente pentru călărie, a fondat Casa Hermès în 1837, forma flaconului evocă un felinar de trăsură, iar logo-ul e inspirit din universul cabalin.

25 martie, 2011

Cine nu a avut, nu are sau nu-și dorește o asemenea cutiuță? Eu n-aș putea trăi fără o cutiuță cu minuni și mi-ar plăcea să nu știu exact de conține sau să-i schimbe o zînă bună mereu surprizele oferite. Am o asemenea cutiuță. Înainte de a deveni obiect decorativ prețios, a fost o fascinație olfactivă adusă din Orientul apropiat, de o prietenă bună.

13 martie, 2011

Dacă v-ați hotărât să scrieți despre un parfum de poveste, despre cel pe care credeți că-l folosea Cenușăreasa, care i se potrivea, pe care i l-ar fi oferit zâna, aici e locul unde să aduceți linkul către istorioara voastră, comentând, dacă aveți chef, ce gust vă lasă poezioara (fără pretenții), de mai jos. Succes și distracție plăcută! Mie îmi place, sper că și vouă. Aștept să citesc și textele voastre parfumate, gen Discuție parfumată între bloggeri