20 iulie, 2013

Copilăria e dimineața vieții, zorii noștri de zi , adică ceva sublim. E felia mea preferată din zi, ora când soarele iese din noapte și naște aurora unei noi dimineți, aceeași și mereu alta. Dimineața e cel mai tânăr timp al zilei și de-aia o iubesc la nebunie, și de-aia nu suport diminețile grăbite. Mama îmi dăruia zorii de zi când eram copil și pentru asta îi sunt recunoscătoare. Mă lăsa să mă trezesc atunci când lumea era adormită încă în acel albastru originar și ziua răsărea cristalină, lăsându-mă în grădina copilăriei. Fugeam fără să țip, știind că toți dorm, și creșteam sub zorii senini. Eram mică, harnică și singura trează. Beam cu nesaț roua de pe trandafirii crem și roz, mâncam zeci de căpșuni cu aromă și dulceață cum azi nu mai găsești și alergam pe iarba care se transforma sub soarele blând ca un miel, în smarald călduț și frăgezit. E timpul cel mai viu din zi, când parfumul cafelei stăpânește simțul universal, când ai forță să faci planuri și ți se pare că ziua, totuși, e infinită.

2 iulie, 2013

În suplimentul de azi al ziarului Evenimentul Zilei, AnimalZoo, a apărut o poveste specială, scrisă cu talentul, stilul și umorul deja bine cunoscute ale lui Ioan Usca - Vania, un prieten care ne face onoarea de a scrie articole deosebite la întâlnirile bilunare ale Clubului Poveștii Parfumate, fiind membru al clubului nostru. Povestea Șoricelul și parfumul salcâmilor se poate citi la pagina numărul 2 a ziarului. Odin și salcâmii parfumați aduc celebritate nu doar autorului, care e cunoscut ca scriitor, și nu doar Clubului, care câștigă aplauze azi, ci și lui Odin însuși, ba chiar și Picky are de câștigat din fotografia care ilustrează superbul articol.

22 iunie, 2013

Că succesul o fi înălţimea la care ricoşezi după ce te izbeşti de podea, utilizarea la maximum a capacităţilor personale sau să faci ce vrei, când vrei, unde vrei, cu cine vrei și cât vrei, nu știu, sunt definiții date de oameni de seamă, cu o bogată experiență de viață, ambițioși peste poate, celebri, oameni deosebiți. Eu aș merge pe abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără pierdere de entuziasm. Să știi să pierzi elegant, dar să nu pierzi esențialul, să-ți păstrezi nealterat entuziasmul, să nu lași pe nimeni să-ți reteze aripile din dotare, să nu te lași influențat de pesimiști, de răuvoitori sau de semenii care știu întotdeauna mai bine decât tine ce-ți dorești. Să râzi des şi mult, să câştigi respectul oamenilor inteligenţi şi dragostea copiilor tăi, să câştigi aprecierea criticilor sinceri şi să înduri trădarea prietenilor falşi. Să apreciezi frumuseţea, să laşi în urma ta o lume mai bună, fie printr-un copil educat și bun, o creație artistică sau de alt fel, o casă, un bine făcut cuiva. Să ştii că cineva a dus-o mai uşor datorită ție sau că cineva a admirat ce ai realizat, că ai adus bucurie, că i-ai făcut pe oameni să tresară la contactul cu frumusețea sau binele pe care-l presari în jurul tău. Asta înseamnă să ai succes.

21 iunie, 2013

Fotografiile participă la jocul “Reflexii în oglindă“, găzduit de SorinN. Acesta este primul episod din serialul Reflexii parfumate, pe care îl prezint la frumoasa rubrică inițiată de Sorin.

17 iunie, 2013

Dragii mei prieteni din Clubul Poveștii Parfumate, un club care și-a sporit rândurile cu membri noi și valoroși, lucru îmbucurător și firesc, dacă mă gândesc la calitatea și emoția pe care o emană aceste povești scrise cu talent și condei magic. Parfumul ploii de vară a adunat exact 19 povești de o rară frumusețe și emoție fiecare. Am hotărât să vă chem în scris pentru confirmarea temei următoare, aleasă de mine, așa că vă rog frumos să spuneți ”prezent” aici, pentru a fi sigură că toți ați luat la cunoștință tema, care va fi duminică, 23 Iunie, și se numește Parfumul succesului.

25 mai, 2013

Trandafirul e floarea care poartă noroc, așa se spune, fie că îl crești în grădină, ghiveci sau îl îngrijești în vază. Pur și simplu dacă îți plac trandafirii și îi privești des, ai noroc. Pune-ți un trandafir în păr sau poartă parfum în care există și mireasmă de roze și vei avea mai mult noroc. Eu ador trandafirii, sper să-mi poarte noroc, sunt cele mai frumoase flori, florile iubirii. În numele trandafirului au creat mari pictori, mari muzicieni, poeţi, scriitori, mari maeştri parfumieri.

11 mai, 2013

Trăim o primăvară intrată de-a dreptul în vară, caldă și însorită, dar plăcută, transparentă, doldora de adieri parfumate, cum vara nu are nicicând, vara având parfumul său involt, uriaș, imens. Primăvara nu e o pârguire, ci o tulburătoare înflorire: acum vezi zarzării îmbrăcați în veșmânt transparent, ca apoi să observi magnoliile pline de exotice flori și te întrebi: să fi înflorit, oare, merii?! ...Ca apoi să simți aroma rodului gata să dea în pârg. Și florile de cireș, scuturate grăbit, lăsând pe crengi boabe galben-rozalii, încă de la începutul lui mai. O primăvară venită târziu, o vară sosită devreme. Salcâmii! Ce dor mi-a fost de parfumul lor! Nostalgii de liceancă subțire, ușoară, cu ten de salcâm, nu atât alb, cât mătăsos și pur, curat. Nu, nu prea am poze de-atunci și nu-mi pare rău, parcă nu-mi mai place ca fiecare clipă să fie banalizată de flash-uri fotografice, devin prozaice toate momentele frumoas, transformându-se în niște fotografii, sper că mă înțelegeți... Nu-mi doresc asta. Dar mă văd, atunci, cu ten de salcâm și dinți de salcâm și parfum de salcâm în păr! Revărsându-și rochia vaporoasă de miresme transparente, adiind a miere și primăvară târzie, coaptă pentru vară, amintirea comestibilă a florilor copilăriei nu piere niciodată. Bucură-te azi de salcâmi, de mierea de salcâm, de clătitele cu flori de salcâm, de aroma florilor de salcâm din parfumurile mielate și ușoare, ca o seară de mai.

9 aprilie, 2013

De ce aprilie?! Poate pentru că suntem în luna în aprilie, chiar dacă nu prea se simte. Și pentru că în aprilie, într-o seară, m-am întâlnit cu primul liliac înflorit. Nu, nu a înflorit dimineața, nici noaptea, ci atunci, seara. La ora magică, atunci când nu știi dacă noaptea parfumată de primăvară tânără se lasă brusc peste fire, sau se preface că-i deja caldă și tărăgănează...până când soarele dispare total, lăsând umbre viorii, pline de promisiuni. Poate și pentru că, în timp ce un băiat mă invitase la plimbare, m-am ”lovit” de el. De ciorchinele de liliac, nu de băiat!

7 aprilie, 2013

Ssst! Să nu ne audă...Nu te mai mișca...Stai așa! Frate-meu abia mai sufla: mic, blond, cu ochii lui albaștri, măriți de spaima ca va fi auzit. -Și ce să fac aici?! întreba el naiv, plictisit și cu gândul la mingea de-afară. -Să stai pur și simplu! îi ordonam eu autoritar și absolut aiurea, căci numai pe mine mă fascina pe vremea aceea un șifonier imens, din lemn masiv, cu miros frumos, uscat, care păstra o mulțime de haine așezate pe două rânduri, agățate pe umerașe mari, lucrate migălos. Mă ghemuiam cu genunchii adunați, închideam ochii și îmi imaginam ale cui sunt hainele din jurul meu, aflate în întunecimea imensului șifonier din casa copilăriei.

9 martie, 2013

Poate pentru că nu avem amintiri mai vechi decât cele datând de pe la vârsta de trei-patru ani, și acelea estompate de trecerea timpului, dorim, odată în plus, să fim noi înșine părinți, mame, să avem proprii copii! Aceasta pe lângă celelalte o mie de motive și dragi dorințe!