În prag de majorat, la aproape 18 ani, Enya mă (cam) lasă tot pe mine să-i adun, pozez și arhivez lucrările. Știu din proprie experiență că nu-i bine să se piardă, deoarece eu am făcut această greșeală și tânjesc până azi după după crochiurile, compozițiile și portetele făcute în timpul studenției, care s-au pierdut și pe care nu le-am fotografiat decât în mică parte. Am hotărât să-i postez fiicei mele o parte din lucrările realizate în atelierul de grafică, până va hotărî că-i vremea să facă din nou o expoziție personală, că de la prima, succesul incontestabil numit Strigiforme solitare, au trecut aproape doi ani. Enya lucrează la propriul site de arte vizuale, unde intenționează să-și prezinte în stil personal creațiile, că se pricepe atât la prezentare, cât și la argumentare