Când v-am invitat să povestim împreună despre parfumul zeiței Ciocolată,(citește) am făcut-o cât se poate de serios și cu cele mai nobile intenții. Învăluite în arome de ciocolată, în locul suflului verde de liliac sau al lăcămioarei de pădure, îveșmântate în senzuale acorduri dulci-amărui, renunțând la nota citrică a bergamotei sau la cea blândă a bujorilor roz, pentru a face loc gurmandelor arome, cam așa ceva vă propun în serile de iarnă! Asta pe lângă scorțișoară, cuișoare, ghimbir, piper, coriandru, care ne așteaptă la temele viitoare, fiind ale Crăciunului condimentate arome. Drapate în văluri subtile de albă sau întunecată ciocolată, în care migdalele și vanilia și-au făcut de cap, renunțând la trandafir, ambră și santal…doar temporar și tot pare de neconceput.
Parfumul prinţeselor de ieri şi de azi
Prinţesele…A fi prinţesă ieri, a fi prinţesă azi. Ieri: mereu surâzătoare, extrem e manierată, poate nefericită, dar cu zâmbetul pe buze. Dansând impecabil, capabilă să deseneze, să cânte bine la pian şi să brodeze corect un mac flamboaiant pe o mătase argintie, foşnitoare. Să danseze corect şi să poarte cu artă orice crinolină. Să fie devotată prinţului ei până la sacrificiu şi să fie gata să preia greutăţile unui regat pe umeri. Să nu se plângă de nimic şi să călărească cu aceeaşi graţie cu care purta un colier de diamante, care valora cât jumătate din împărăţie. Azi o vezi în blugi, la volanul unui jeep, călare pe o motocicletă, ascunsă sub ochelari de soare uriaşi şi cu o grămadă de amici aleşi destul de la întâmplare. Nu generalizez, dar cunosc din media destule prinţese cu un astfel de comportament. Staţi!