Cum să uit ziua în care am pășit prima dată în sala Teatrului Național din Cluj? Ar fi o impietate, vă asigur. Iubesc teatrul, opera și baletul cu pasiune, le ador, aș putea declara că nu pot trăi, sau că aș trăi mult mai greu fără aceste minunății. Era un matineu. Se juca Liliacul (Die Fledermaus), opereta în trei acte de Johann Strauss-fiul. Mă uitam cu gura căscată la scaunele tapițate cu catifea roșie, la combinația de auriu, roșu, alb-ivoriu și mahon. Eram terminată de emoții. Acum nu mai știu dacă aveam emoții datorită muzicii, dansului și costumelor, sau pentru că stăteam nemișcată, cu grijă pentru catifeaua roșie, nu pentru stofa ecosez a rochiei mele de gală. Nu respiram, de teamă să nu stric vraja….CITEȘTE MAI DEPARTE AICI…