Constat că-mi este destul de greu să scriu despre ceea ce iubesc mult sau mi-e foarte drag. Să ilustrez, cu penelul sau cuvântul, ceea ce păstrez pe raftul meu cu capodopere. Să povestesc despre lucruri incredibil de reușite, care-mi sunt foarte dragi, fie ele opere de artă, bucăți de muzică clasică, filme unice sau parfumuri […]
Parfum de vară
Vara, această derulare lentă și infinit de dulce a orelor zilei și a puținelor, dar intens-albastrelor ore ale nopții. Dimineți de vară, dale de piatră ale grădinii copilăriei, încinse la soare, castel-casă, cu brad uriaș, care îmi ținea umbră prafumată mie și Celor trei mușchetari, dați fuga spre mine! Căpșuni cu zahăr pudră, cupe multicolore cu înghețată și plimbări la malul mării, amintiți-mi, prin parfum, că mai sunteți în stare să existați și azi… Amieze fiebinți petrecute la umbra vișinului plin de rod, seri de vară cu parfum de crin și regina nopții, unde sunteți?! Cum v-a luat locul un spațiu atât de mic și cocoțat la etajul unui imobil, în forfota unui oraș aproape lipsit de parfum?! Vara este atât de înmiresmată, atât de doldora de propriul parfum, încât e greu să îi găsești ceva pe măsură, între licorile aromate destinate să ne fie accesoriu de nelipsit, fie și când îmbrăcăm doar un bikini.