Mi s-a părut că toamna a sosit dimineața, în zori, înainte de răsăritul soarelui sau odată cu el, cu umed și afumat parfum.
Eeee, primăvara venise pe înserat, la sfârșitul unei zile lungi de iarnă, dusă departe.
Primăvara venise parfumând zarea în aprilie, într-o seară, cu reavănă mireasmă de liliac.
Și acum, toamna a colorat într-un asemenea hal frunzele, încât mi-am descoperit primul fir alb…Sau 70…sau mai multe.
Frunze roșii aruncă departe ploaia, lăsând în urmă doar copacii, atât de goi, încât încep să cânte. De frig sau de jenă.
Hm, poate-am ajuns să recunosc prea bine semnele de toamnă…Voi nu?!
Miros de frunze arse pe rugul cu parfum de tămâie, în corul surd al nudității pădurilor, cu copaci orfani de ele…de frunze.
Un vânt a aruncat în înalt ploaia cu miros de mucegaiuri, ducând cerul undeva la apus, în roșul violet al muzicilor aspre și reci.
Parfumul șifonierului
Ssst! Să nu ne audă…Nu te mai mișca…Stai așa!
Frate-meu abia mai sufla: mic, blond, cu ochii lui albaștri, măriți de spaima ca va fi auzit.
-Și ce să fac aici?! întreba el naiv, plictisit și cu gândul la mingea de-afară.
-Să stai pur și simplu! îi ordonam eu autoritar și absolut aiurea, căci numai pe mine mă fascina pe vremea aceea un șifonier imens, din lemn masiv, cu miros frumos, uscat, care păstra o mulțime de haine așezate pe două rânduri, agățate pe umerașe mari, lucrate migălos. Mă ghemuiam cu genunchii adunați, închideam ochii și îmi imaginam ale cui sunt hainele din jurul meu, aflate în întunecimea imensului șifonier din casa copilăriei.
Cafea
Elly Weiss a inițiat acest joc frumos și distractiv, ca să ne meargă bine în weekend și tot timpul! La ea găsiți mai multe amănunte și vă puteți înscrie. Happy Weekend!
”A bea este omenesc, a bea cafea este divin.” (Stephanie Piro)
”O ceașcă de cafea împărțită cu un prieten este fericire gustată și timp bine petrecut.” (John Van Druten)
”Espresso este pentru Italia ceea ce șampania este pentru Franța”. (Charles Maurice de Talleyrand)
Parfumul lui Gustar
August, luna lui Gustar! O lună plină, bogată, de vară matură, de poftă de fructe mari și parfumate, de salate aromate din roșii uriașe, ardei grași și castraveți proaspeți, care au mireasmă de apă cristalină. E atât de bun august cu noi! La mare, apa miroase mai sărat ca oricând, nisipul e mai luminos și mai auriu, zilele, devenite un pic mai scurte, dau nopților mai multă savoare, briza se încarcă cu aromele aduse din piețe, livezi, parcuri și terase, făcând din vacanțe un deliciu.
Ademenitoarea floare de tei. Poveste parfumată
Vine spre noi, asemeni unui animal frumos şi tânăr, parfumul teilor. Aspiră-l, e al nopţilor de început de iunie! Pare copilăros, dar e un vrăjitor. Un experimentat hoţ de inimi. Insinuanta şi ademenitoarea floare de tei amețește, vrăjește, bosconește, farmecă, face magie albă, verde, aurie! Credeţi în farmece? Atunci ştiţi că iunie e luna lor. Teii! Îi simt însoţind vrăjitoriţele, nimfele, sânzienele, ielele-nebunele-relele-zănatecele-păgânele-vândutele, în singura lună din an despre care se spune că e prielnică vrăjitoriei. Ah, preafrumoasa lună iunie! Au înflorit într-o noapte caldă, îmbătând firea, fără dureri de cap, doar cu o dulce ameţeală şi amintiri plăcut-confuze. Fără mahmureală. Să te îmbeți cu parfum de tei! Şi vin către noi teii din iunie, ne ademenesc teii din parcuri seara, teii din păduri ori de la ţară, care-şi împletesc mireasma cu a fânului proaspăt… Adăugaţi şi ceva salcâm în caldul zefir. Curată nebunie, al teilor parfum!
Zeiţa Ciocolată şi parfumul său. Invitaţie
Vă place ciocolata? Ei, poftim întrebare!
Să ridice mâna sus de tot cel căruia nu-i place ciocolata! Nu, nu cei care ţin dietă, sau care îşi menţin silueta şi pe care îi invidiez pentru ascetism. Mă rog, mai degrabă le plâng de milă, că-i mare păcat să-ţi refuzi o bucăţică sau o bucăţoaie de ciocolată, o minimă şi permisă bucurie! Ciocolată albă, neagră, cu lapte, cu alune, cu mentă sau cocos! Fântână de ciocolată, tabletă, praline, bomboane de ciocolată cu umpluturi diverse şi lichioruri fine, cu fructe confiate, vişine, arahide, vamilie, piper!
Poveste parfumată. Parfumul sincerităţii
Sinceritatea este o deschidere a inimii. Ea se găsește la foarte puțini oameni și aceea pe care o vedem de obicei nu este decât o dibace ascundere, spre a ne atrage încrederea celorlalți. (Francois de la Rochefoucauld)
2.Un fel de delicatete morala ne impiedica sa exprimam sentimentele prea profunde si pe care le consideram foarte firesti. ( Marcel Proust)
Parfumul primei zile de şcoală. Poveste parfumată
Mijloc de septembrie, cu soare blând, cu ochi senini, cu uniformă bine călcată, rochiţă pepit, guleraş alb şi şorţuleţ albastru. Cine mai era ca mine?! Emoţii cu tonele…Aspiram miresmele: ghiozdanul nou şi cartonat, mirosul hârtiei, care îmi place şi acum, aroma creioanelor ascuţite, pe care le rodeam uneori, atât erau de bune!
Parfum uitat, de verde crud
Verde crud, verde crud
Mugur alb si roz si pur
Te mai vãd te mai aud
Vis de albastru si azur.