Două anotimpuri în Thessaloniki

V-ați gândit vreodată, după ce-ați petrecut o parte din vară într-un loc care v-a devenit drag, frumos, cald, aproape exotic, cum ar arăta el acum, când toamna, care încă mai cochetează cu zilele însorite, senine și chiar călduțe, va lăsa loc cețurilor, frigului și zăpezii?! Azi vară, în plin august, ne bălăceam în Egee și hoinăream prin Pieria, prin Katerini, Paralia și mai ales în Thessaloniki. Mă gândeam, privind albumele cu imagini însorite, oare cum o fi iarna pe-acolo și iată că am găsit, pe la alți excursioniști, niște imagini luate iarna în Salonic, pe care le-am împrumutat, pentru a face comparație cu ale mele (ale mele fiind toate cele cu imagini estivale din Salonic), de aici.

Amforele cu parfum

Fotografiile participă la jocul “Reflexii în oglindă“, găzduit de SorinN.
Nu puteam să vin din Grecia fără ele, fără aceste suveniruri cu parfum solid, mici bijuterii din ceramică, ce imită frumoasele amfore în care anticii greci păstrau prețiosul vin sau uleiul de măsline. Fiecare are altă nuanță parfumată, fie cu myhr și trandafir, portocală și ulei de măsline, sau laur, portocale și iasomie. Au un parfum foarte ademenitor, stau uneori pe gânduri, aspirându-le mireasma grecească.

Felul în care se proiectau pe cer, aici, pe pervaz, acasă, departe de Grecia lor natală, dar aproape de noi, reflectând lumina sorelui de toamnă clujeană, mă face să-mi doresc să revin cândva în țara lor, la marea lor, sub azurul cerului fără de nori și auriul soarelui sub care se coc portocalele aromate.

Captură

Fluturele acesta datează din ultima zi a verii ce-a trecut. Era captiv într-un folder numit ”zi de vară la țară”, noi sărbătorind sfârșitul verii numai și numai în natură, an de an. Erau mulți fluturi, de mai multe soiuri. O căldură binefăcătoare, un cer senin și un soare care să ne facă să așteptăm cu mare drag, vara viitoare. Fluturele acesta se încăpățâna să urce pe acoperișul de sticlă al terasei cu trepte, iar când a ajuns în unghiul dintre cele două suprafețe ale copertinei translucide, l-am ajuns. I-am prins, astfel, reflexia, odată cu frumusețea aripilor brodate. Și iată-l! Rareori am prins un fluture alături de propria-i reflexie filigranată.
Fotografiile participă la jocul “Reflexii în oglindă“, găzduit de SorinN.

Reflexii în ochii aurii

Unei pisici

de Jorje Luis Borges

Păşeşti tiptil, că nici nu te simţim,

Învăluită-n taină şi tăcere.
Sub clar de lună, eşti ca o panteră
Pe care-n depărtare o zărim.
Parcă-mplinind porunci dumnezeieşti,
Necontenit, zadarnic încercăm
secretul nepătruns să ţi-l aflăm.
Decât apusul mai bătrână eşti.
Primeşti a mâinii mele mângâiere,
Spinarea-ncovoiată s-o-nfioare.
Din depărtări de veac vii şi uitare,
Vieţuitoare-a unei alte ere.
Nu eşti de-aici, ci dintr-un loc închis.
Stăpână peste-un vast tărâm de vis.

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus