O viață cu parfum

paloma-picasso-Tema, aleasă de Dana Lalici este generoasă și chiar deosebită, fiind vorba de parfumul acela pe care-l iubim fățiș sau doar în mare taină, cel din sticluțe, creat asemeni unei opere de artă: cu migală, talent și inspirație. Acel prețios și mereu prezent parfum, care ne însoțește pe fiecare la diferite vârste, emoții, trăiri.

 

Amintirea unui parfum, ocrotit de prețiosu-i flacon – pentru că iubim un parfum atunci când ne place și ambalajalul, nu doar magica licoare înmiresmată –  este emoția profundă care însoțește fiecare trăire sau întâmplare plăcută  – și aici iar fac o paranteză: parfumul pe care-l iubești și prețuiești în amintire e asociat clipelor frumoase, dragi, pline de delicatețe. Parfumul ia parte la momentul sau infinitul care a însemnat ceva aparte, niciodată altfel, devenind treptat semnătura ta olfactivă,  trecerea ta printr-o încăpere sau prin viața cuiva, o parte importantă din tine. Cintesență a emoțiilor, loc de taină al amintirilor, parfumul e hrana celui mai misterios simț, făcând tacit legătura dintre sacru și profan. Pentru că simțul olfactiv este un simț al amintirilor delicate.
Revăd în gând un parfum mic și drăguț din copilăria mea minunată, primit într-o zi senină de Paști, într-un aprilie cum n-a mai fost altul. Era o sticluță de forma unei buburuze, cu buline roșii pictate pe aripile din sticlă și un dop negru, rotund, iar mireasma era de garofițe, împletită cu parfumul crinilor. Eu așa mi-l amintesc. L-am păstrat ca pe o jucărie, dar scoteam adesea dopul rotund (capul buburuzei), pentru a-mi turna din belșug pe rochița din catifea vișinie, care s-a pătat. Dar cât de bine mirosea! În aceeași zi am mai primit un parfum mic, de forma unei mașinuțe din plastic, care avea un miros tare și cam imposibil, dar era asociat cu sărbătoarea Paștelui și l-am îndrăgit o vreme. Sunt primele mele parfumuri personale, că de Chanel-ul și Miss Dior-ul mamei mă apropiam fără sfială și uneori dădeam iama în ele. Dar obiectul poveștii noastre nu sunt amintirile despre parfumurile altora, ci ale noastre, asociate cu situații, oameni dragi sau doar cunoscuți, amăgiri, iubiri, succese, împliniri, zile frumoase.
Anii de gimnaziu au însemnat multe, de toate. Chiar și descoperirea Blocului Spray, care avea un magazin de prezentare al Fabricii Farmec, la parter. Parfumuri ca Faun, Eva Intim, Farmec sau Egreta, făceau parte din ritualul zilnic. Nu voi uita însă un parfum franțuzesc, numit Tissu D’Or, de la Vogue, primit de la un prieten de-al tatei, mereu plecat în vest cu dansurile populare.  Mi l-a dăruit la revenirea dintr-un turneu artistic, bucurându-mă enorm.

parfumuri vechi
Se întâmpla într-un februarie sclipitor, primăvara mijea cu stranietatea aceea atrăgătoare și frumusețea-i abia bănuită în frigul însorit. Iar parfumul acela cu nume de armonios, Lied, mi-a adus luna Martie, atât de dragă mie, mai aproape, într-o vreme când aveam o talie abia vizibilă, un păr fin și mătăsos și o lipsă de griji de un farmec imponderabil. Aveam doar 15 ani, eram liceancă în centrul Clujului și de câte ori primeam bani pentru gustări, intram la Central și căutam noutăți. cărți, creioane, ceasuri, pantofi, parfumuri. Nu mă fardam, dar îmi plăceau la nebunie produsele de îngrijire și parfumurile. Primul parfum cumpărat cu bani economisiți de mine se numea Lied (de la Miraj) și era bun.
Pe la 16 ani descoperisem Consignația, cu ale sale obiecte patinate din alpaca și bijuterii din argint. Și parfumuri, desigur. Am dat de Charlie de la Revlon, marcă originală, americănească, nu fake-uri, ca cele pe care le-am văzut recent. A devenit preferatul meu, am găsit și EDT spray, dar și EDP, cu dop, mai puternic și mult mai persistent. M-a însoțit la examene, chiar și la cele din anul I de facultate, an încheiat cu 10 curat, și l-am căutat deseori, fiind unul din parfumurile care m-au reprezentat o perioadă.Cel de azi nu mai are nicio legătură
Mă întorc ușor în timp…Da,  la întâlnirile cu T.,  frumosul și originalul adolescent îndrăgostit, în aprilie-le nostru, cum l-a numit al său tată scriitor. En avril, un soir de Yves Rocher mi-a însoțit eșarfa care flutura în ritmul pașilor și vorbelor noastre, atunci când doar liliacul înflorit, odată cu prima dragoste,  îi mai puteau face concurență. El avea un deodorant  tare, se numea Paris men, dar parfumul meu  era mai convingător.
Din orașul luminilor au ajuns la mine, prin Ita, medic, o bună prietenă și colegă a mamei, câteva flacoane mici, pătrate și superbe de Detchema de la Revillon, un parfum pe care vi-l recomand oricând, dar nu știu dacă se mai găsește, ca tot ce-i bun!  La mare concurență,  frumosul L’Air du Temps de Nina Ricci, dăruit de Liliana Șomfălean,  profesoară universitară cu un accent franțuzesc mai bun decât al pariziencelor (!) a devenit un parfum iubit. Coco de Chanel nu era cel mai potrivit cu cei 18 ani pe care-i împlineam, dar primit de la mama în dar, îmi era drag.
Apăruseră noutăți. Dana, superba colegă revenită din Creta la brațul unui aurar grec, mult mai vârstnic, răspândea condimentatul Opium de Yves Saint Laurent, care m-a fascinat instantaneu. L-am găsit chiar din Franța lui natală, unde m-am întâlnit, odată cu excursia studențească, și cu Jean Alcindor Mira Jeannine, o statuară mulatră, acum în Rio de Janeiro. Am revenit acasă cu poze din toată Franța, proiecte, numere de telefon și Opium, parfum și cremă de corp.

Noua eră însemna o râvnită despărțire de trecut, dar și o nouă dragoste. Cu Xaba m-am măritat civil într-o preafrumoasă zi de 15 Septembrie, parfumată cu iubire și Finesse de la Casa Lentheric. Nu-l mai găsiți, nu se mai fabrică! Mai târziu, într-o absolut fascinant de senină și caldă zi de octombrie, am făcut și cununia religioasă. Fără nuntă cu poze, că nu ne-am dorit niciunul. M-am parfumat cu Gabriela Sabattini, dar aveam atunci și un Mademoiselle Chanel. Da, am iubit multă vreme acele parfumuri.
Primele două expoziții personale, una de imprimeuri textile și panouri decorative, a doua de grafică, au fost însoțite de Chance de Chanel, un parfum de care mă leagă, așadar, succesul artistic de atunci. Era o perioadă în care arătam foarte bine, mă îmbrăcam haios, eram plină de entuziasm și creativitate. Îmi amintesc că primisem primul meu Fleurs de Rocaille de la Caron,  parfum unic, special, care îmi amintește în mod straniu de sălie de expoziție, aulele universitare,  parfumul unei societăți în care intelectualii comunică fantastic de frumos între ei și se întâlnesc des, având multe și varii motive. A fost așa ceva, mi s-a întâmplat, habar nu am dacă mai este, căci nici parfumul nu se mai găsește. Adică nu mai e același. Și noi ne întâlnim tot mai rar, unii respingând parcă modul acela de viață, sau având alte valori, azi.
Cea mai frumoasă perioadă a fost timpul minunat în care mă pregăteam să dau viață fiicei mele, din care am uitat toate durerile, amintindu-mi doar imensa și duioasa căldură a așteptării. Când Enya noastră a venit pe lume, în cea mai minunată zi a verii, care este 20 Iunie, afară era senin, soarele strălucea, făcând curcubeie bucuroase în stropii lăsați de ploaia dimineții, caldă și benefică, aerul era proaspăt și îmi amintesc parfumul de trandafiri revărsat din buchetul imens din salon, dar și din părul meu parfumat cu Nahema de Guerlain. Născută din iubire într-o preafrumoasă zi de vară, în parfum de trandafiri, Enya mea are și va avea mereu noroc, să-i ajute Dumnezeu! 😛
Reușisem, ca titulară, pe catedra de Educație Plastică a școlii Ion Agârbiceanu (din nou cu media 10), bine parfumată cu Blaze de la Max Factor la examen,  iar la cheful de după, o bună colegă, Felicia, a pulverizat asupra mea o mare cantitate de Cool Water de Davidoff, care m-a însoțit toată ziua.
A urmat o perioadă cu ceva greutăți financiare, dar fericirea că Enya creștea frumos și bine compensa orice alte griji. Eu eram prinsă cu școala și predam desen și la grădinița particulară a Enyei, iar Xaba trebuia să-și facă acel penibil stagiu militar, așa că o duceam un pic mai greu. Mă mulțumisem cu Creations et Parfums, care mi-a plăcut, totuși, mult. Enya, scumpa și frumoasa noastră creștea minunat, eu mă perfecționam ca profesoară, îmi luasem Definitivatul și Gradul didactic II cu media 10 curat, ambele examene însoțite de frumosul Eternity de Klein, creat de Sophia Grojssman, care a compus și celebrul Paris de YSL, ambele devenind nelipsite din arsenalul meu olfactiv cosmetic.
A urmat o perioadă de mare succes. Călătorii, descoperirea artei digitale, shopping, muncă multă,  rezultate excelente. Enya  era și este tot mai frumoasă,  cu gusturile ei foarte bune, în formare. Căuta, la recomandarea mea,  parfumuri fructate, potrivite vârstei ei și îmi amintesc de un superb parfum de zmeură de la Prada, care i se potrivea de minune.  Primisem de Crăciun un Nuit de Noel de Caron, ăsta da cadou! Xaba fusese inspirat și-mi dăruise și un Hypnotic Poison de Dior, îmi cumpărasem și un Envy de Gucci, cu al doilea fiind parfumată la școală. Elevii mei mă căutau după mireasmă, era distractiv să-i aud: doamna profesoară e în clasă, îi simt parfumul acela bun! Da, dădeam tonul, eram consultată în legătură cu parfumul potrivit, atât de elevi, cât și de multe dintre colege. Apăruseră magazinele specializate în comercializarea marilor branduri de parfum și cosmetice de lux:  Mon Parfum, Privilege, Sephora. Xaba deschisese firma noastră de design de brand, Dexign, care mergea și merge foarte bine, Doamne ajută, așa că eu și Enya puteam alege, făcând economii în alte părți, c-așa-i frumos. Descoperisem Armani și al său Emporio City Glam, cu care eram celebră (din nou) la școală, toate elevele dorind să-l aibă, asemeni mie. Descopeream marile branduri abia ivite pe la noi, redescopeream un vis împlinit al marilor iubitorilor de parfum fin.
Ziua în care a intrat în existența mea Serge Lutens și al său  Féminité du Bois  a fost absolut aparte, fiind similară cu una din expozițiile personale de grafică, cu tematică inspirată din arta gotică. O zi de mare și frumos succes.
În prima vacanță petrecută la mare cu Enya noastră, știu precis că am folosit Chanel No 5, iar la venirea acasă am oprit la mall-ul din Constanța unde am găsit primul meu Dune de Dior, un parfum care m-a cucerit defintiv, fiind oceanic, aspru, proaspăt și potrivit zodiei mele.
Paloma Picasso și Paloma Picasso  Mon Parfum rămân două parfumuri care mi-au adus bucurie, fiind creații excepționale. Le-am folosit când  predam la Școala ”Ioan Bob”, unde Enya era în clasa I atunci, iar noi ne mutaserăm în centrul Clujului. A fost un an fast, plin de succese profesionale, sociale și materiale. S-ar putea spune că-mi poartă noroc acest parfum. Unul din parfumuri fiind un dar de la Șoimița, o prietenă care mi-a fost foarte dragă.
A urmat  vara primei vacanțe la Veneția, când m-am învăluit în Escale a Portofino de la Dior, primit de la Xaba, dar am avut și Venezia de Laura Biagiotti, un parfum foarte îndrăgit, dăruit de Cristina, colegă și prietenă.
Trec peste zecile de parfumuri, dragi toate în felul lor, amintind de cele primite de la Enya mea, cea mai dragă ființă din lume, care-mi ghicește dorințele cu precizie și mult drag. De ziua mea mi-a oferit un Tresor de Lancome, adus din Franța, original 100%, iar în iunie, la venirea ei din vacanța petrecută în Belgia și Franța, mi-a oferit un splendid Insolence de Guerlain, brandul cu unii din cei mai mari creatori de parfum care există și au existat.

parfumurile mele
Acum, când scriu destul de sec, ca o trecere în revistă a momentelor intens sau delicat parfumate, dragi, importante și frumos asezonate cu mireasmă, sunt absolut sedusă de floarea de Tiare, conținută într-un parfum estival, natural 100% și exotic, al brandului Yves Rocher, numit Monoi de Tahiti. L-am avut și vara trecută, când pașii mei străbăteau Grecia, Thessaloniki, Pieira. Mă poartă departe, în exoticele insule alb-turcoaz… Dar în vara asta noi am ales muntele. Și orașele europene, unde mă voi parfuma cu Bourjois Glamour Lovely, primit tot de la Enya mea, care știe să fie generoasă cu cei dragi, așa cum am învățat-o noi.
Anii trec, zboară în mare goană. Eu nici nu-mi amintesc, dacă nu verific, de câți ani am acest blog, dar știu că aici m-am pomenit scriind despre marea mea iubire pentru parfumul de calitate și felul în care face parte din existența noastră. Scriind, am descoperit, am căutat, am citit și am aflat. Niciodată nimeni nu va desluși tainele parfumului! Am citit autori consacrați, experți, chimiști, stiliști, parfumieri, întreținători de review de parfum, dar nimeni nu a reușit să intre în sufletul parfumului. Există oameni care înțeleg parfumul, îl aleg perfect, fără să-i fi învățat nimeni asta. Și oameni aboslut lipsiți de gust, care folosesc, plini de entuziasm, cele mai neplăcute parfumuri, invadând atmosfera cu fragranțe de nesuportat. Pe niciunii nu-i va putea convinge vreun expert că așa e bine și așa nu, vă garantez! Recunosc că unii urmează sfaturile date, încercând să aleagă parfumul potrivit. Cu excepția unor date tehnice, pe care le pot înțelege numai pentru că am studiat, la rându-mi, chimia parfumului și notele care-l compun, plus terminologia de specialitate (cu care dai gata pe toată lumea, de parcă ți-ar folosi la ceva asta), nimic nou: parfumul se alege cu nasul propriu și cu inima! Studiile de specialitate aproape m-au îndepărtat de sufletul  parfumului, așa că nu vă sfătuiesc să-i pătrundeți tainele, mai bine rafinați-vă gustul probând, purtând, folosind și văzând cu care te potrivești. Parfumul e ca un iubit, încep să-l văd așa și cred că trebuie să rămână intimă alegerea lui. Cu atât mai mult cu cât pe fiecare piele miroase altfel. Un îndemn rămâne valabil: folosiți numai parfumuri originale, numai branduri cunoscute, ocolind imitațiile și, mai ales, fake-urile. Mai bine un parfum ceva mai scump dar bun, din care folosești puțin dar cu succes.Parfumați-vă bine, iubiți parfumul original, de calitate, consacrat, cunoscut! O picătură de parfum prețios vă va aduce bucurie, vă asigur.

 

[inlinkz id = 55]

 

 

 

Articole create 906

28 de comentarii la „O viață cu parfum

  1. Ma tot intreb, de ce oamenii cumpara falsuri, cand isi pot permite (sau macar pot incerca) sa achizitioneze originalele?
    Frumoasa si interesanta trecere prin istoria parfumurilor din viata ta, dar as vrea sa te intreb: acum, ce parfum te-ar impresiona cel mai mult, ce parfum ti-ai dori sa primesti?
    Oricum, imi amintesc ca, de mult, te-am rugat sa-mi recomanzi un parfum cat de cat potrivit personalitatii mele. Mi-ai vorbit de Jicky al lui Guerlain, pe care nu l-am comandat nici in ziua de azi. Nu e vorba de bani, ca nu costa o avere, ci cred ca doar am uitat, am avut alte parfumuri la indemana! Voi tine cont de sfatul tau, de fapt, sunt chiar curioasa! Te imbratisez cu drag, Mirela, sa ai o vara parfumata! 🙂

    1. Lipsa de bani, de cultură, de educație, dar și zgârcenia.
      Acum le iubesc pe cele pe care le am, dar oricând m-ar bucura Fleur de Rocaille de Caron, dacă aș ști sigur că este original. Sau să regăsesc acel Charlie de la Revlon, nu ceea ce se dă drept Charlie acum. Și îmi doresc un Weekend de Burberry. 🙂
      Ți-aș recomanda Alien Violet de Thiery Mugler, am impresia că îți merge, în doze moderate. Încearcă-l, merită să vezi cum reacționează pe pielea ta. 🙂
      Sau Ange ou Demon de Givenchy, e foarte bun.
      Îți doresc o vară intens parfumată! 🙂

  2. Domane Dumezeule, Mirela, cum ai stiut sa imi citesti si sa pui pe hartie gandurile cand ai vorbit depre parfum ca ” semnatura ta olfactiva, trecerea ta printr-o incapere sau prin viata cuiva”
    Povestea parfumurilor tale mi te-a aratat asa cum am simtit de la inceput ca esti, o femeie sofisticata, o doamna in adevaratul sens al cuvantului, asa cum imi doream si eu sa devin si nu am reusit niciodata. O sa iti marturisesc ca inainte de a incepe sa scriu la povestea parfumata te-am urmarit de pe margine multa vreme si mi se parea ca faci parte dintr-o elita in care eu nu am sa ajung niciodata si daca nu ma lua Sorana de-o aripa si nu imi spunea: „uite un loc in care ai sa te simti bine, scrie!” as fi fost lipsita mult mai multa vreme de compania ta si a celor din acest grup al povestii parfumate.

    Cu toate astea inca o marturisirea; desi tu stii atat de multe despre parfumuri iar eu atat de putine (iata, ca dovada, numai trei parfumuri au trecut prin viata mea) ai acea abilitate magica de a ma face sa ma simt in largul meu orice as spune, orice as scrie, nu ma faci sa ma simt lipsita de importanta ci, dimpotriva, valorizata in preajma ta.
    Ma bucur ca ai facut o noua sesiune a povestii si sa stii ca mi-as dori mult ca ea sa nu se stinga. Poate din tomana, dupa ce ne adunam pe la casele noastre, o data pe luna sa ne reunim totusi, la povesti cu miresme. Pana la urma ele nu sunt decat un pretext de a ne asterne pe hartie ganduri, fantezii, exercitii, mai mult sau mai putin literare, de a fi noi, intr-un fel in plus.

    1. Dana, eu cred că ai reușit să devii o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, ba chiar în toate sensurile către care o ia acest cuvânt generos în sensuri, mai ales!
      Am, de fiecare dată când vin pe blogul tău, sentimentul că stau de vorbă cu cineva ca mine, ba chiar mă înarmez cu cuvinte mai deștepte, știind cum scrii și cum gândești. Bine, poate ai să spui că n-are a face, dar te voi contrazice. Are, și încă foarte mult! Faptul că spui că nu ai reușit acest lucru, arată deja că ești o lady, așa cum pot și eu să spun că sunt o artistă tocmai pentru că nu mă laud cu apartenența la grupuri exclusiviste și elitiste la care au acces numai inițiații. Dimpotrivă, arta e pentru toți! Cred că ai înțeles exact ce am vrut să spun. Ești foarte inteligentă și-mi place la nebunie că nu te poate duce nimeni cu zăhărelul, lucru mare! 😉
      Mulțumesc, am primit de la tine o apreciere de zile mari:”ai acea abilitate magica de a ma face sa ma simt in largul meu orice as spune, orice as scrie, nu ma faci sa ma simt lipsita de importanta ci, dimpotriva, valorizata in preajma ta.” Dacă am reușit o asemenea performanță de suflet, aș spune, înseamnă că merită tot ce am făcut, fac și voi face pe lumea asta.
      Povestea va continua, e imposibil să dispară, trebuie să ne facem timp odată pe lună și să ne scriem gândurile din condei parfumat!

  3. Draga Mirela, am venit si eu cu o poveste!
    Povestea ta e arta, ma mir cum de tii minte, cum de cunosti atatea parfumuri si povestile lor.Imi gasesc cu greu cuvintele, tocmai de aceea nu prea mai postez, comentez.
    Zapuseala acestei veri ma secatuieste de puteri, nici macar ploaia nu aduce racoare…
    O duminica racoroasa si parfumata!

    1. Vin să citesc cu mare drag povestea ta.
      E greu de suportat căldura asta năucitoare, încearcă să ieși după lăsarea nopții, e reconfortant.
      Am fost prea mare iubitoare pe parfum pentru a nu încerca tot ce mi-a ieșit în cale. Au mai fost multe, acestea sunt cele pe care le-am ținut minte cu mai mare drag, de aceea le-am adus aici, în povestea noastră parfumată. E ca și cu arta, nu-mi poate plăcea un singur pictor! 🙂
      Gabi, îți doresc o vară minunată în continuare! 🙂

  4. Un articol incantator, plin de povestiri parfumate. Ai ales o modalitate minunata de a depana amintiri folosindu-te de simtul olfactiv si de parfumurile vietii tale. 🙂
    Nefiind femeie, nu pot decat sa-mi imaginez starile atat de delicate prin care o fata trece prin toate etapele vietii avand parfumul aproape… Eu am asociat anumite trairi si emotii acelor amintiri care ma compun, dar citindu-ti povestirile imi pot da seama cat de frumoasa este trecerea prin viata atunci cand fiecarei amintiri dragi ii asociezi un parfum placut.
    Ma bucur sa constat ca esti neschimbata si-ti multumesc pentru gazduire. 🙂

    1. Mulțumesc frumos, Cătălin! Cu mare drag ofer această parfumat-literară găzduire, sperând că timpul ne va fi aliat și ne vom putea întâlni în fiecare lună, sau cel puțin la două luni odată. Fiecare întâlnire va fi anunțată, ca de obicei.
      Nu sunt chiar neschimbată, dintr-o mare iubitoare de vară, devin treptat o mare fană a toamnei! Nu voi trăda luna aprilie, cât timp va rămâne răcoroasă, atât cât să permită portul unei eșarfe parfumate. 😉

  5. Ah, cate parfumuri cunosti, cate ti-au bucurat existenta! Cu fiecare zi ce trece inteleg mai bine importanta parfumurilor in viata oricarei femei, caci fara ele feminitatea noastra se estompeaza, increderea coboara sub nivelul optim… Din pacate, eu nu prea imi permit…
    Nu pot sa nu remarc faptul ca amandoua ne-am bucurat de parfumul copiilor si, in acelasi timp, aceea ni s-a parut perioada cea mai grea, cea in care altele ne erau prioritatile, in nici un caz nu parfumurile.
    Chiar acum cateva zile am vrut sa te intreb cum ti se pare Dune, de la Dior, caci m-a atras in primul rand numele… 🙂
    Mirela, iti doresc sa ai o saptamana minunata si sa te bucuri mereu de cele mai fine parfumuri!

    1. Dragă Vienela, da, le cunosc, dar ca să ajungă să-mi bucure existența am făcut, la rându-mi, niște sacrificii. Cărțile, discurile și parfumurile m-au bucurat atât de tare, încât adesea nu mi-am cumpărat o haină nouă, dar am învățat să cos, mi-am croit și cusut singură hainele, iar banii economisiți i-am dat pe dragi parfumuri. Sau banii de gustări, serios, nu mâncam, știu că nu era sănătos, dar îmi venea bine să fiu silfidă, preferând să-mi cumpăr cosmeticale! Și mi-am făcut reclamă: degeaba spun unii că nu se dăruiește parfum! Dimpotrivă, atunci când știi cel puțin un parfum plăcut unei persoane, i-l poți dărui cu drag, se va bucura! Așa am primit și eu o mulțime, aproape toți prietenii știau că e darul pe care-l prețuiesc.
      Îți doresc o săptămână frumoasă și o vară în care să primești cel puțin un parfum care să te bucure! 🙂

  6. ooohhh…cat de minuant parfum a fost Lied, cat de elegant, persistent, care se mula pe cea care il purta…
    ar fi egalat multe parfumuri de marca…unde este el oare acum?
    si eu mergeam la magazinul Eva unde, pentru mine cel putin, era un paradis al parfumurilor…
    multumesc de aduceri aminte 🙂
    mereu am spus ca amintirile au parfum!!

    1. Ai mare dreptate, unde este? Unde sunt Finesse, Chicane, Charlie acela, etc etc ?
      Cred că am fost la magazinul Eva, de câte ori veneam de la mare descindeam la București, unde luam magazinele și cofetăriile la rând, era o mare bucurie!
      Amintirile fără parfum nici nu există, așa este!
      Eu îți mulțumesc, o vară minunată îți doresc! 🙂

  7. Bine te-am regasit cu Povesti! 🙂
    Primul gand: ce memorie de… elefant ai! E clar ca-ti plac, e clar ca le cunosti si le iubesti! Minunata incursiunea parfumata prin viata ta! Ce pot sa scriu?! Iti doresc ca viata sa iti fie frumos parfumata pana la adanci batraneti!
    Pana la aceste povesti parfumate nu m-am straduit sa aflu prea multe despre parfumuri, ci le-am… trait asa cum traiesc mai totul: imi place / nu-mi place. Am invatat acum sa le si “citesc”, parfumurile, sa le dau viata… dar aceasta nu mi-e de ajutor in a-mi aminti denumirile tuturor parfumurilor care m-au imbracat de-a lungul timpului.
    Imbratisari cu drag!

    1. Bine ai revenit la mine, Diana dragă! Da, cu memoria stau prea bine, să vreau și nu uit nimic! :)))))
      Ceea ce iubești, vrei să cunoști, să ai, să folosești, așa este cu tot ce-ți place, cu tot ce iubești! 🙂
      Și eu m-am documentat mult de când scriem poveștile parfumate, am aflat multe și cunosc sute de parfumuri care mi-au îmbogățit efectiv viața, simțirea, arta, tot ce este în jurul meu.
      Îmbrățișări și urări de bine, suflet frumos! 🙂

  8. Ce periplu minunat printre atatea parfumate amintiri, draga Mirela! E de admirat memoria olfactiva care nu te-a tradat, cred, niciodata si care te-a ajutat sa aduni, sa colectionezi acolo, in suflet si minte, atatea corespondente intre intmplarile si etapele vietii si parfumuri.
    Stii ca acum, citind aceste randuri superbe, s-a produs un mic declic? Egreta, acel parfum din vremuri imemoriale, din vremea „cealalta”, a poposit si in casa noastra. Fusese un mic dar primit de mama. Era, intr-adevar, foarte placut, imi amintesc perfect acest lucru desi eram doar o fetita. Desi nu vedeam nicio preocupare la mama (legata de parfumuri), probabil ca eu, tocmai de aceea, am fost de cand ma stiu interesata de ele. 🙂
    Din nou spun ca ai scris o povestire minunata, prin intermediul careia, realizez ca noi doua avem de multe ori gusturi, ganduri asemanatoare. 🙂
    Te imbratisez!

    1. Elly dragă, pe mine mama și ale sale parfumuri m-au făcut să îndrăgesc parfumul nobil, cel creat cu artă. Pentru că mama a fost o femeie de succes, un medic celebru în branșa sa și o femeie adevărată. Este și acum atrasă de parfum. Și nu voi uita cum îmi adânceam obrajii în gulerul său de blană argintiu, aspirând, la propriu, parfumul deosebit, bun, aristocratic, ce mă umplea de emoție. Egreta era foarte bun, făcut după franțuzescul Anais Anais, se cam știa care cu care seamănă.
      Mă bucur mult că și aici avem preocupări comune, am o stimă deosebită față de tine, ca prietenă și ca om.
      Te îmbrățișez cu drag! 🙂

  9. Un potpourri al parfumurilor cum numai tu puteai să creezi. E o delectare să citești romanticele descrieri, cu harul de a te face să simți cu adevărat, fiecare parfum. Ești o veritabilă artistă, nu doar a penelului, ci și a penei de scris. Mă înclin !

    Să ai zile frumoase, Mirela !

    1. Vai, Zina, m-ai copleșit! Mi s-a mai spus, chiar când am lansat cartea cu zânele, că am un talent deosebit la scris, unii afirmând că versurile pot ”vinde” cartea la fel de bine ca și desenele. Iar asta nu poate decât să mă bucure, fiind dovada prețuirii publicului. Mulțumesc frumos, dragă prietenă.
      La fel de frumoase zile îți doresc! 🙂

  10. Amintiri parfumate, amintiri cu parfum, parfumuri cu amintiri…
    Foarte frumos. Mi-a plăcut mult şi m-ai făcut să îmi amintesc multe întâmplări… parfumate.
    Numai bine, Mirela! 🙂

  11. … și totuși
    să fi uitat, oare, parfumul care, cred eu, ți se potrivește cel mai bine – acela al Galeriilor de Artă?

    (în ziua în care ai adus pe blog esențele tale preferate eram în Cluj, dar nu am reușit să-ți dau de știre, din motive ingrate –- ca mine, dealtfel)

    1. Draga mea, nicidecum…dar aici, Dana a propus chiar paovestea parfumurilor create și adăpostite în prețioasele lor flacoane. Și e vorba de parfumul acela, nu de alte, de altfel minunate….parfumuri. Cu drag!

  12. Mirela,esti precum mama.Si ea,de cand o stiu,are colectia ei de parfumuri bune.Iar fetele mele deja ii zic ca are „parfum de bunica”,sau daca primim vreun pachet de la ea in care e imprimat parfumul ei,asa spun :D.
    Acu inteleg si eu ca tie parfumurile chiar iti plac,adica ai o lunga si bogata istorie cu ele,inclusiv sa le mai si studiezi.Parfumare placuta in continuare si weekend placut! 🙂 (asta daca citesti pe aici azi,maine,ca vad ca postul asta e de asta vara,as putea spune :D.Si eu trag de blogul meu sa-l mai resuscitez din cand in cand :)) )

    1. Ce-ar fi o femeie fără o colecție de parfumuri?! Săracă, vai ei! Eu am fost iubită exact de cei pe care i-am dorit, na c-o spun, iar asta cred că se datorează ȘI parfumurilor!

  13. Am uitat sa-ti zic ce-mi plac ilustratiile tale cu zâne! Sunt asa de dragalase,ca-ti vine sa le mananci si pe ele cu tot cu cirese si mere.Cum le-ai facut de au iesit asa pastelate?is pictate de mâna,is facute pe computer,cum?

Dă-i un răspuns lui Silving Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus