Amforele cu parfum

Fotografiile participă la jocul “Reflexii în oglindă“, găzduit de SorinN.
Nu puteam să vin din Grecia fără ele, fără aceste suveniruri cu parfum solid, mici bijuterii din ceramică, ce imită frumoasele amfore în care anticii greci păstrau prețiosul vin sau uleiul de măsline. Fiecare are altă nuanță parfumată, fie cu myhr și trandafir, portocală și ulei de măsline, sau laur, portocale și iasomie. Au un parfum foarte ademenitor, stau uneori pe gânduri, aspirându-le mireasma grecească.

Felul în care se proiectau pe cer, aici, pe pervaz, acasă, departe de Grecia lor natală, dar aproape de noi, reflectând lumina sorelui de toamnă clujeană, mă face să-mi doresc să revin cândva în țara lor, la marea lor, sub azurul cerului fără de nori și auriul soarelui sub care se coc portocalele aromate.

Agățat de un munte

Căutând niște fotografii pentru ”Reflexiile” de mâine, am găsit câteva articole nepublicate, doldora de poze din vacanță. Ca să vezi! Sunt de azi vară, de pe vremea când, abia sosiți din vacanță, aveam mai mult timp și probabil le-am lăsat acolo, pentru a le avea la dispoziție altă dată. Apoi am lăsat baltă și Jurnalul de vacanță și iată că le-am redescoperit acum, bucurându-mă ca un copil, deoarece am avut o vacanță de vis, frumoasă, lungă, completă și meritată. În drum spre Grecia, am trecut prin Serbia și Macedonia, două țări cu un peisaj frumos, Macedonia având foarte mult munte, odihnitor, aerisit, curat.

Piano rock. Keane

Postarea participă la rubrica Meloman pentru o zi, găzduită de Sorin.
Propun pentru astăzi o trupă foarte originală, tonică, bună, căreia i-au dat viață niște oameni foarte talentați și care mie îmi place foarte mult: Keane. Este o trupă de rock alternativ , mai precis piano rock.

Vara lui octombrie

La Cluj e o toamnă aurie și caldă. De mai bine de o săptămână e cald și plăcut, soarele strălucește blând, copacii au frunzișul de aur și aramă, iar cerul e învăluit într-un ușor abur cețos, doar așa amintind că-i toamnă. E frumos, așa că ne-am înarmat cu aparatul de fotografiat și cu dor de hoinăreală și am prins Făgetul în câteva ipostaze aurii și arămii. Era o părere de vară, rudă cu seninul anotimp, așa că i-am spus vara lui octombrie. Vi le dăruiesc și vouă, odată cu urarea de Happy Weekend!
Postarea se înscrie la rubrica Happy Weekend, Elly Weiss fiind prietenoasa inițiatoare și gazda acestui joc frumos. La ea găsiți mai multe informații și vă puteți înscrie.

Les Chats

De la Atelier. Sesiune de încălzire a trecut ceva vreme, timp în care am lucrat numai la firmă, atelierul fiind lăsat pentru zile mai lejere. Azi, Les Chats, o ”muzică” pisicească redată în culoare și formă, având pisicile ca sursă de inspirație. În tehnici combinate. E schița unui proiect, lucrarea definitivă va fi mai elaborată.

Amarantine

Cuvântul Amaranth provine de la amarantos (ἀμάραντος în greacă) însemnând „nepieritor,” și un alt cuvânt grecesc ( ἄνθος) anthos, adică floare. Amaranth simbolizează nemurirea sau o floare care nu piere niciodată, aceasta fiind o traducere poetică a cuvântului.

Mit , legendă și poezie, Amaranthul este întâlnit des în literatură. Fabula Amaranth a lui lui Esop ilustrează diferența dintre frumusețea trecătoare și cea veșnică.
”O floare de Amaranth plantată într -o grădină, în apropierea unui Trandafir , i-a spus acestuia : ” Ce floare frumoasă ești tu, Trandafirule, un favorit al zeilor și asemeni lor, ești Zeu între flori. Eu te invidiez pentru frumusetea si parfumul tău! Dar Roza i-a răspuns : ” Eu într-adevăr , dragă Amaranth , prosper, dar pentru un timp scurt ! În cazul în care nu există o mână crudă care mă smulge de pe tulpina mea , poate pentru un sezon, dar eu oricum trebuie să pier de o moarte timpurie, râvnit fiind. Tu ești nemuritor și mereu întinerești, Amaranth!”

Muzica parfumată a toamnei

Mi s-a părut că toamna a sosit dimineața, în zori, înainte de răsăritul soarelui sau odată cu el, cu umed și afumat parfum.
Eeee, primăvara venise pe înserat, la sfârșitul unei zile lungi de iarnă, dusă departe.
Primăvara venise parfumând zarea în aprilie, într-o seară, cu reavănă mireasmă de liliac.
Și acum, toamna a colorat într-un asemenea hal frunzele, încât mi-am descoperit primul fir alb…Sau 70…sau mai multe.
Frunze roșii aruncă departe ploaia, lăsând în urmă doar copacii, atât de goi, încât încep să cânte. De frig sau de jenă.
Hm, poate-am ajuns să recunosc prea bine semnele de toamnă…Voi nu?!
Miros de frunze arse pe rugul cu parfum de tămâie, în corul surd al nudității pădurilor, cu copaci orfani de ele…de frunze.
Un vânt a aruncat în înalt ploaia cu miros de mucegaiuri, ducând cerul undeva la apus, în roșul violet al muzicilor aspre și reci.

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus