San Marino, imagini dar și poveste

Poarta San Francesco
Poarta San Francesco din San Marino

Dacă tot mi-a cerut un vechi prieten de familie să-i povestesc despre San Marino, unde speră să ajungă la începutul lui septembrie,  hai să scriu și pe blog  câteva rânduri inspirate din vacanța petrecută acolo, poate și pentru că azi vară n-am prea avut timp de așa ceva, dar și în așteptarea meritatei vacanțe de anul acesta, care va fi după 15 iulie și va ține până la sfârșitul lunii august. Voi scrie și despre Florența, pe care am cam neglijat-o pe blog, deoarece m-am rezumat doar la fotografii, care fără poveștile lor nu exprimă sufletul unei vacanțe reușite. Despre Pisa și  Toscana la fel, sper să am timp să scriu, niște schițe am făcut atunci, dar cele două bijuterii care ne-au bucurat în vacanță, au rămas aproape nepovestite. Și uite-așa realizez, în pragul unei noi vacanțe, că n-am povestit mai nimic despre precedenta.
Coasta  italiană a Mării Adriatice ne-a fost gazdă trei ani la rând, pornind din Veneția, oprindu-ne și stând la soare în Bibione și mai la sud, în Rimini, locuri în care plajele sunt foarte largi și binecuvântate cu cel mai fin și auriu nisip, scăldate de apele mătăsoase ale Adriaticii.
Din Rimini, am pornit către unul din cele mai frumoase locuri din lume, unde am stat doar 10 ore, dar a fost o zi rarisimă, plină, bogată, magică, o zi pe care o trăiești, poate,  o singură dată în viață și pe care ai vrea să o repeți. E ziua în care ne-am plimbat prin  Repubblica di San Marino. Micul stat San Marino este al treilea cel mai mic din Europa și este constituit din nouă citadele împrăștiate pe versanții munților. Capitala numită tot San Marino e încărcată  de istorie, plină de muzee și monumente arhitecturale neprețuite. Farmecul incontestabil al locului este că în orice parte priveam, vedeam o panoramă unică :  Emilia Romagna, dealurile unduitoare din Marche și Montefeltro, până la Marea Adriatică. Un stat mic, cu guvern propriu,  aflat în interiorul Italiei , care și-a păstrat independenţa în ciuda tuturor evenimentelor istorice. Puțină istorie: Sfântul Marinus (San Marino) a fost un zidar şi cioplitor în piatră și a ajuns aici după ce a  părăsit insula din Croația,  în care locuia şi s-a stabilit la Rimini. A fost persecutat de Dioclețian datorită predicilor sale creştine, așa că s-a refugiat în Monte Titano și a construit prima bisericuță creștină din zonă. Așa a luat ființă oraşul San Marino, azi capitala Serenissimei Repubbica di San Marino. Data oficială a fondării republicii este 3 septembrie 301, zi care se sărbătorește anual de sanmarineni. Drumul până în San Marino, pornind din Rimini, e spectaculos și frumos pe tot parcursul său. Dintr-o dată se ivește Monte Titano și minunățiie de clădiri și turnuri, cetăți și castele ce par desprinse din basme. Șoseaua șerpuitoare urcă  muntele și lasă privirilor ziduri vechi și vile luxoase, turnuri și parcuri, dar și o panoramă incredibilă asupra orașului Rimini și către Marea Adriatică. E prea frumos să poată fi povestit, așa că vă ofer din fotografiile făcute la fața locului.
Ce este atât de minunat în San Marino?! Totul, dar ceea ce-l distinge de orice alt loc din lume, pe lângă frumusețea peisajului în sine, a clădirilor și panoramei, este faptul că la fiecare cotitură a șoselelor înguste se zărește un colț de peisaj unic, care te atrage și te cucerește, de parcă ar fi pictat și așezat acolo, părând aproape incredibil. Și mai sunt acele stânci prin care se zărește seninul azuriu, dar și marea, atât de aproape încât pare o magie făcută anume pentru ca San Marino să fie un colț de rai adus pe pământ. Și cochetele magazine de lux , ca și cele pentru turiștii obișnuiți, dar și o pizza excelentă, ca și cele mai de soi săpunuri parfumate, dar și două poșete mici din piele, pentru mine și pentru Enya, așa cum numai italienii știu să fabrice. Poți cumpăra parfumuri, bijuterii, vinuri și ciocolată la prețuri mici și calitate superioară. Și prețurile sunt mici, deoarece produsele sunt scutite de taxe. Ne-ar fi plăcut să vedem toate muzeele adăpostite în bastioane, să alergăm pe toate străduţele! Am privit cu nesaț ziduri absolut fermecătoare și încărcate de istorie, turnuri, clădiri, statui, foarte multe terase și restaurante, grădini și parcuri, toate constituind această unică Serenissima Repubbica di San Marino. O zi de vis pentru Enya, care s-a bucurat de ficare colțișor plin de frumusețe,  pentru Xaba, care a făcut o mulțime de fotografii și pentru mine, care am stat cu ochii pe panorama incredibilă, imaginându-mi acest loc în toate anotimpurile.

 

Ajungând în San Marino
san marino
San Marino, Farmecul locului

 

san marino
Guaita
san marino
Enya la Guaita in San Marino

 

San Marino, restaurante și magazine
Enya și Xaba în san Marino, Palazzo Pubblico

 

montale san marino
San Marino, Montale

 

Basilica San Francesco, San Marino
San Marino Basilica San Francesco

 

Cam așa se circulă prin San Marino! Enya sus, Xaba pe scări!
san marino
Enya mea fascinată de culori!

 

san marino
San Marino, panorama
Happy in San Marino

 

san marino
Noi la poze distractive

Voi trece în revistă succint cele mai importante obiective de văzut pe aceste înălțimi mai mult decât fermecătoare, unde nu cred să fie om care să nu se fi simțit bine. Intrarea  în cetate se face prin Poarta San Francesco, ce are și rol de apărare și de observație, prin turnul cu care este prevăzută. În apropiere se află Basilica di San Francesco şi Piazza Garibaldi.
Cele trei simboluri sacre pentru San Marino sunt Turnurile Guaita, La Cesta şi Montale, care se află pe cele trei vârfuri ale muntelui Monte Titano, în capitala micului stat. Aceste turnuri-simbol sunt reprezentate pe steagul ţării, dar și pe monede şi pe uniformele militare. Primul turn, Guaita, e săpat direct în stâncă, al doilea , La Cesta, e situat la cea mai mare altitudine, iar al treilea turn, Montale, care datează din sec. 14 este mai mic și a fost o închisoare. E singurul care nu este deschis pentru vizitatori.  În Piazza della Liberta  se află Palazzo Pubblico, o clădire crenelată, cu un turn mic, prevăzut cu clopote şi ceas.  Palazzo Pubblico găzduieşte chiar sediul Guvernului și Primăria oraşului. Turiștii fac poze lângă Statuia Libertăţii din mijlocul orașului, un simbol al locului,  simbolizând cele trei turnuri din San Marino. Basilica del Santo este cea mai importantă biserică din oraş și se află aproape de Piazza della Liberta. Basilica del Santo adăposteşte relicve ale fondatorului comunităţii San Marino, Sfântul Marinus, adică San Marino. După ce urci scările înalte ale acestei biserici frumoase, poți  admira coloanele din partea superioară, statuile şi frescele sale minunate.

 

 

Enya happy in San Marino
Xaba , San Marino

 

san marino

 

 

 

Ce se poate mânca foarte bun aici sunt pastele făcute în casă, o mâncare populară în San Marino. ”Nidi di rondine” sunt niște paste umplute cu șuncă șidouă feluri de cașcaval, toate gătite în sos alb. San Marino este faimos pentru vinurile sale, in special vinul roșu numit Sangiovese. San Marino este o magie…reală, vă asigur.

 

nidi-di-rindine
Nidi di rindine, celebrele paste din San Marino

 

 

Articole create 906

24 de comentarii la „San Marino, imagini dar și poveste

  1. Interesant, fascinant, reconfortant si… apetisant ! Sa traiesti si sa mai faci articole de-astea, ca mi-a placut foarte mult. San-Marino si-a castigat un fan si un viitor vizitator.

    1. Așa cum și Barcelona m-a câștigat ca mare fan, redescoperită în articolele tale, dragă Zina!
      Bucuria este a mea pentru că ți-a plăcut articolul! 🙂

  2. San Marino este si visul multa de multă vreme, de fapt stii si cred ca dl Constantin se bucura citind! Si chiar daca ma pot lauda ca am vazut lumea intreaga, aici n-am fost, dar ar cam trebui bifat!
    Povestesti o minune si bine ca pui si texte langa fotografii, e firesc si e minunat ca ai talent si la scris si al pictat, iar pozele sunt foarte frumoase.
    Vacanta placuta va doresc, tranmsmite-i Enyeyi inca odata vacanta minunata si reusita! Eu astept sa mergeti in vacanta si sa va intoarceti ca sa ne povestiti.Zi faina voua!

    1. Constantin a avut un gând bun, să știi. Ei, voi ați fost în locuri exotice, dar a meritat.
      San Marino e un vis perfect realizabil și mi s-a spus că și iarna e absolut magnific acolo, așa că poate mergeți așa, prin noiembrie, când aici devine cam plictisitor. 😉
      Te îmbrățișez cu tot dragul, dragă Monica! 😛

    1. Mulțumesc, dacă locurile sunt superbe, terbuie să mă străduiesc să fac o cronică pe măsură! 😉
      O zi frumoasă, Alex! 🙂

    1. Asta am și vrut! Să vedem cum va fi anul acesta la polul opus ca și zonă, mai puțin ca și climă! 😛

  3. Mirela, nu știu dacă tu ești de vină, deși tare cred că da, :P, dar eu trag înspre un concediu pe lângă Veneția vara asta. Uite, îi bag sub nas și articolul ăsta lui Macho al meu, deși sunt în avantaj oricum, sunt mult mai pisăloagă decât poate el duce în stare normală! 🙂 Veneția am mai văzut-o, dar San Marino, ba! Mulțumesc pentru articol, fotografii, sprijin. 🙂
    Varianta ar fi Grecia, dar cu mașina e mai complicat, iar avionul îmi dă mie niște emoții suplimentare. Plus că te aștept cu impresii de pe-acolo! 🙂

    1. Irelia, la mine lista pe care scrie Veneția e deschisă permanent, deoarece nu există prea multă Veneție, oricând și oricât e binevenit în materie de Serenissima! 😉
      San Marino e magic, m-aș plimba zilnic, timp de o săptămână, prin labirintul de splendoare de-acolo, apoi aș coborî la plajă în Rimini, aș urca iar să sorb aerul parfumat de pe Monte Titano, e chiar un vis.
      Pisălogeala ta (hahaha!) face minuni, uite ce ușor e de convins omul. Dar merită, acum serios, e superb!
      Noi cu mașina mergem, vrem să vizităm cât mai multe locuri în cele trei săptămâni cât vom sta în Grecia. Ne întoarcem pe la sfărșitul lui august, așa că eu cred că voi mergeți înaintea noastră. De povestit, sigur că-ți voi povesti, cu tot dragul. Mai mergem și în Budapesta, poate din nou și la Viena, dar înainte de mare. Mai povestim! 🙂

  4. În mod normal și noi am merge cu mașina fără probleme, dar bebeștinul e mai mofturos la drum lung, iar noi nu facem față țipetelor, am îmbătrânit! 🙂 Așteptăm să mai crească. Înspre Italia e autostradă, înghițim kilometri mai mulți într-un timp mai scurt, altă mâncare de pește, am mai fost, cunoaștem… Am nedreptățit anumite zone italienești din pricina faptului că nu puteam merge încolo și să nu mergem la Roma, la socri.
    Mai povestim, cu siguranță. Uite-așa îmi renaște cheful! 🙂

    1. E mult mai bine către Italia, ai autostradă excelentă cum ieși din țară. Doar prin țara noastră fără autostrăzi vom circula mai lent, din Serbia deja avem autostradă faină, iar grecii au autostrăzi ca lumea. E mai multă siguranță către vest, oricum s-ar pune problema. Deci, dacă rămâneți la Riviera venețiană e foarte bine, aveți acolo nisip, mare frumoasă și o plajă uriașă. cu nisip fin.
      Așa trebuie, să mai și renască! 🙂

  5. Peisajele reflectate in fotografii sunt superbe. Locurile si felul minunat in care le-ai prezentat in articol ne fac sa ne dorim sa le vedem acolo, la ele acasa. 🙂
    Mirela, dupa cum ai povestit, eu te declar specialista in San Marino 🙂 Deci mica republica este plasata doar pe dealuri, sa inteleg. E incredibila atmosfera, imi place ca acolo te simti ca si cand ai face o calatorie in timp. E foarte simpatica fotografia aceea cu haine de epoca…fotografia distractiva 🙂
    Multumiri pentru placuta calatorie, Mirela draga! 🙂

    1. E un loc unde numai dacă refuzi, nu te simți bine, un loc privilegiat unde toată lumea cred că e fericită! Elly, sunt onorată, dar să știi că sper să am timp să pregătesc și un material despre Florența, orașul numărul 2 ca mare iubire, imediat după Veneția! Micul San Marino e un stat plasat pe muntele Titan, restul întinzându-se pe dealurile înconjurătoare.
      Ne-am distrat cu fotografiile acelea, avem mai multe!
      Cu drag, o zi superbă îți doresc! 🙂

  6. Pare o tara de poveste…imi place! Mi-a placut si pustoaica ta…:)
    Ai imbinat in povestea ta peisajul cu istoria, reusind astfel sa o faci mai interesanta! Sunt curioasa: te-a inspirat ceva de acolo in creatiile tale?

    1. Dana, mă bucur sincer că m-ai întrebat dacă m-a inspirat ceva de-acolo! E țara unei foarte mari ilustratoare suprarealiste (surrealiste), Nicoletta Ceccoli, care s-a născut și a studiat animația la Institulul de Artă din San Marino. Ea s-a înspirat în creația sa din legendele și peisajul locului.

      Mie mi-e imposibil să nu mă gândsc la zâne și feți-frumoși când privesc minunățiile acestea.
      Cred că pe mine m-a inspirat mai ales la paginile cu zâne care vrăjesc fructele!
      Uite, o pagină care a fost lucartă cu gândul la frumusețea văzută în Italia!

Dă-i un răspuns lui Karl Nordström(11 iulie 1855 – 16 august 1923), pictor suedez | my heart to your heart Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus