Mereu am spus că 20 Iunie e cea mai frumoasă zi din an, poate și pentru că e cea mai luminoasă, întinsă  în scânteierea soarelui darnic, senină și daurită de rozul trandafirilor ce înfloresc înmiresmând aerul până în miez de catifelată noapte, vrăjită de teii care-și revarsă magia până în dimineața verii ce dă să intre-n calendare și roșie precum gustul zeiesc al cireșelor care niciodată nu-s mai apetisante decât […]

Într-o însorită zi de iunie, doldora de parfum de trandafiri și cer senin ca frumoșii tăi ochi,  ți-am dat viață. Te-am numit Enya și apoi am clipit de vreo două ori și… gata, te-am văzut mare, deșteaptă foc și majoră! Iar eu încă te mai ”cert”, încă am așteptări prea mari de la tine, care ești grozavă, faci mult mai mult și mai bine decât am sperat, ai un talent fantastic, unic, […]

Iată-ne din nou împreună la o nouă poveste, parfumată azi cu multă toamnă, pe care apropierea lui octombrie ne-o aduce aproape, cu miresmele ei venite de undeva din amintire sau din închipuire. From Sarah with love sau toamna într-o gară (poveste parfumată)

Amintirea unui parfum, ocrotit de prețiosu-i flacon – pentru că iubim un parfum atunci când ne place și ambalajalul, nu doar magica licoare înmiresmată – este emoția profundă care însoțește fiecare trăire sau întâmplare plăcută – și aici iar fac o paranteză: parfumul pe care-l iubești și prețuiești în amintire e asociat clipelor frumoase, dragi, pline de delicatețe. Parfumul ia parte la momentul sau infinitul care a însemnat ceva aparte, niciodată altfel, devenind treptat semnătura ta olfactivă, trecerea ta printr-o încăpere sau prin viața cuiva, o parte importantă din tine. Cintesență a emoțiilor, loc de taină al amintirilor, parfumul e hrana celui mai misterios simț, făcând tacit legătura dintre sacru și profan. Pentru că simțul olfactiv este un simț al amintirilor delicate.

”Când gândurile bune ne vor înconjura în mod constant, înclinaţia spre bine va creşte atât de mult în noi, încât nu ne vom mai putea face rău.” (Swami Vivekananda) (Povestea de azi are două părți, notate cu 1 și 2.) 1.Copil fiind, când era vorba de iubire nu mă oprea aproape nimic. Mi-am iubit părinții, fratele, bunicii, verii, prietenii din grădiniță și școală, învățătoarea, anumiți profesori, etc. Uneori mă întreb […]

Cred că un parfum bun este un poem înmiresmat. Parfumul (Les Fleurs du Mal ) de Charles Baudelaire

Postarea de faţă participă la concursul organizat de October Cat. Desemnarea câștigătorilor se va face cu ajutorul unui juriu din care vor face parte Octo Cat și Maria Popescu de la Nova Pet Shop. A spune că o pisică are stăpâni e ilar, nu doar fals. Pisica pune stăpânire pe inima ta, odată ce te-a găsit. Poţi fi prietenul ei pe viaţă, nu te va trăda, dar nici tu n-o vei face. Pentru că ea te găseşte.

Amintirea şi Iubirea sunt parfumuri ale sufletului. Câmpuri mov-albăstrii mi se perindă prin faţa ochilor şi aroma sobră, dar plină de prospeţime revigorantă, îmi inundă amintirile. Duminică dimineaţa…Înainte de micul dejun, simţeam aroma lavandei folosită de tata. Lavanda îmi e atât de familiară, încât dacă aş avea o nedumerire, cred că aş putea s-o întreb, să-i cer un sfat, pentru că-mi evocă făptura părintelui meu deosebit, inteligent, cult, generos şi inspirat.

O întreagă zi de iunie, şi nu oricare, ci de 1 Iunie, ne-am copilărit tustrei: Xaba, Enya noastră şi cu mine. Plus colegii ei, cu care s-a zbenguit prin parcuri, scene de teatru, terase, săli de expoziţie şi terenuri de sport. O zi frumoasă, în care am străbătut la pas Clujul văratic, fierbinte la propriu şi la figurat! Frumoşi şi curaţi, copiii miroseau a cireşe şi a boboci de trandafir. A gând curat...A vată de zahăr şi a popcorn! A neastâmpăr plin de farmec.. .A îngheţată pe băţ şi a căpşuni...A soare, a veselie şi a bujori roz. A tinereţe şi puritate, a bucurie şi a joacă, a multă joacă! A competiţie cu premii, a daruri simbolice sau mai mari şi a iubire, o iubire pe care trebuie să le-o arătăm zilnic, deoarece numai un copil iubit şi ocrotit, va deveni un adult fericit, stăpân pe sine şi încrezător în forţele proprii, demn de încrederea celorlalţi.

Azi, Serafina a împlinit 5 ani. La mulţi ani cu sănătate! ”Mami, Serafina e adultă și aproape bătrânică, iubita de ea”, îmi strigă Enya, venind de la şcoală cu un şoricel de la Pet shop, pe care "micuţa Miorlau" (o poreclă de-a Serafinei) nici nu-l bagă în seamă! Am pupat cu toţii ”adulta”, convinşi fiind că, în ciuda celor 5 ani pisicești, Serafina arată ca o copiliță, păstrându-și frumusețea nealterată și netrădându-și absolut deloc vârsta.