Articol scris de Mirela și Csaba Pete, pe baza luărilor de cuvânt ale domnului director, profesorilor, plasticienilor prezenți la vernisaj și a colegilor care ne-au fost alături. De asemenea, am luat în calcul impresiile publicului, înregistrările video, etc). ”Vernisajul expoziției de debut al Enyei Pete a fost un succes, iar expoziția însăși o meritată reușită, o strălucire, un pas înaintea unui zbor înalt, pe care i-l doresc din suflet fiicei mele!” (Mirela Pete, designer, ilustrator, profesor de Educație plastică și artist plastic).

”Prima mea expozitie personala va avea vernisajul in 14 octombrie 2014, orele 9,50 si orele 17,00, in Sala Ladea a Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" - Cluj-Napoca. Va astept cu "Strigiformele solitare" si emotiile inerente.” Cuvintele ei, emoțiile ei, lucrările ei de artă, predominat de grafică, reunite într-o expoziție care sper să placă, să fie prima dintr-un șir lung de expoziții care să bucure, să intereseze, să exprime ceva important și să însemne ceva bun și frumos pentru noi toți. Îi doresc mult succes, baftă și zbor înalt!

La mulți ani ! Acum un an, exact în 14 Iulie, participam, emoționați și fericiți, la vernisajul expoziției omagiale deschisă la Palatul Belvedere din Viena, marcând 150 de ani de la nașterea celui mai îndrăgit și respectat pictor austriac, Gustav Klimt. Unul din pictorii preferați de mine și de Enya, Klimt este o figură emblelmatică pentru artă în general și pentru pictura Stilului 1900 în special, fiind nu doar genialul pictor la femeilor frumoase și al petalelor aurii, ci și un deschizător de drumuri în artele vizuale.

Un aspect aproape la fel de plăcut al vacanțelor ca și vizitarea însăși a orașelor minunate (muzeele, parcurile, palatele sau grădinile), sunt suvenirurile, care ne aduc aminte de locurile și momentele de neuitat într-un mod mai sensibil și mai cald uneori decât fotografiile. Iată câteva suveniruri de ”aur” pe care le-am găsit cu ocazia Expoziției ”150 de ani de Klimt” , vernisată în 14 Iulie (data nașterii lui Klimt), anul acesta, zi în care am avut bucuria să fim la Viena. Este o superbă retrospectivă , o mare aniversare a 150 de ani de la nașterea pictorului meu preferat de după 1900, Gustav Klimt. Aici sunt câteva obiecte pe care am avut plăcerea să le găsim în magazinul deschis în incinta Palatului Belvedere, având etichete care atestă originalitatea lor. Foarte bucuroasă sunt de albumul Klimt, tipărit în condiții grafice de excepție. Și... cum nu puteam să cumpărăm un tablou care costă vreo 137.6 millioane de dolari, semnat Klimt, să ne mulțumim cu amintirile, înfățișând pagini de aur ale stilului klimtian inconfundabil.

Azi, o nouă ”recoltă” de diplome cu Premiul I pentru pictură, obținute de Enya mea în august 2012, la concursurile naționale și internaționale la care a participat prin Palatul copiilor. De asemenea, o imagine de la Expoziția organizată de Palatul copiilor la Iulius Mall. Și o fotografie pe care Enya le-a făcut-o ieri pikinilor noștri, miau. Felicitări și succese în continuare! :)

Da, am avut bucuria să fim acolo! La împlinirea a 150 de ani de la nașterea pictorului meu preferat de după 1900, exact în 14 Iulie, eram la Palatul Belvedere din Viena, împreună cu Enya mea și cu Xaba, la deschiderea Expoziției Jubileu – 150 de ani Gustav Klimt. O expoziție unicat, cu peste 120 de piese expuse: picturi, desene, schițe, scrisori, fotografii, documente și alte exponate care erau parte fie din opera superbă a geniului Klimt, fie din viața omului Gustav Klimt. Am dorit să fim acolo la deschiderea acestei excepționale expoziții care a avut loc exact de ziua de naștere a maestrului, în 14 Iulie și mă bucur că am admirat cu bucurie opere ca Sărutul, Șerpii de apă, Judith, Grădinile lui Klimt, Floarea Soarelui, peisajele sale cu copaci, portretele de femei superbe și multe alte capodopere ale celui pe care îl admir fără rezerve. Încă mai aveți timp să mergeți la expoziție, aceasta fiind deschisă până în 3 ianuarie. Menționez că anumite exponate fac parte din colecții particulare sau ale altor muzee și doar acum le puteți vedea alături pe toate. E o șansă de a vă bucura din plin de ceea ce înseamnă Klimt și de un ”Sărut” care a schimbat lumea. Veți ieși de acolo zâmbind de fericire. Am ales și câteva imagini care marchează evenimentul prin mărci poștale, concerte muzicale în curtea palatului, pliantul expoziției, fotografii cu Klimt. Nu scriu mai mult, las imaginile să vorbească în liniște.

Odată intrat în atelier, artistul plastic pare rupt de lume, dar realitatea e că doar acolo e în lumea lui cu adevărat. Atelierul nu înseamnă neapărat o sală plină de șevalete, trepiede și planșete, alături de palete pline de culori folosite, pensule cu sutele și schițe ce-și așteaptă materializarea. Atelierul poate fi și calculatorul , tableta grafică pe care transpui proiectele schițate în mapele personale, destinate unei lucrări de grafică, design sau ilustrație de carte. O masă mică de lucru, un bloc de desen și câteva bucăți de cărbune pot însemna atelier pentru omul creativ, pentru artistul care se întâmplă să aibă talent

Palatul copiilor din Cluj-Napoca a sărbătorit 60 de ani de activitate în 19 decembrie a.c., la Casa de Cultură a Studenţilor. Sărbătoarea a început cu vernisajul expoziţiei de artă plastică şi fotografie a copiilor de la cercurile de profil. Ne-am bucurat să admirăm și două din picturile Enyei la expoziție. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol al formaţiilor de teatru, balet, dans modern și muzică, de la Palat. Să vedem împreună câteva momente frumoase. Copiii ne-au urat Crăciun fericit! Le urăm înmiit mai multe bucurii și Sărbători fericite! Și celor care trec pe aici!

Cuvintele mă iubesc și-mi vin în întâmpinare chiar acum, în mers legănat, adiind proaspete ca zefirul și încântătoare precum muzicile clasice. De nicăieri sau de aiurea, cuvintele, fie rostite cu o dicție perfectă și o voce dăruită (cine mă cunoaște, știe că nu exagerez), fie scrise cu o aspectuoasă și nonconformistă caligrafie, sau tastate la repezeală cu tastele șterse de litere

Există locuri pe lumea asta care sunt suspendate undeva, cândva, într-un timp niciodată uitat, trăit atunci şi acum în acelaşi, parcă, neschimbat decor, aer, aceeaşi dimensiune, acelaşi ev şi-aceeaşi eră. Locuri peste care timpul trece subtil, nealterându-le farmecul, forţa şi structura. Niciodată nu mi-a fost mai greu să descriu o senzaţie. Pentru că nu e doar de un loc, obiectiv turistic, istorie pe viu, arhiectură, ev mediu, destinaţie turistică. Aici...aici e vorba de o senzaţie, o trăire, un sentiment copleşitor de déjà vu, pe care îl ai atunci când păşeşti pe-acolo şi o amintire ameţitoare de déjà veccu, care te copleşeşte de câte ori îţi vine în suflet, în minte, inimă, gând…Carcassonne.