Margareta Sterian sau spiritul iscoditor (pictori români II)

(Un text de Mirela Pete)

“Am considerat întotdeauna că un artist este mereu dator celor cărora li se adresează”. (Margareta Sterian)

Margareta Sterian, Autoportret

Margareta Sterian

Un prea-plin emoțional răzbate dincoace de culorile aburind în spațiile îndepărtate, din pictura Margaretei Sterian. Libertatea interioară i-a permis artistei românce să nu se lase sufocată de schimbările unui secol de viață, pe care l-a străbătut vivace, creativ, inspirat, inteligent, strălucit, original. O consider unul din cei mai valoroși pictori români și aș vrea din suflet ca, atunci când se discută despre artiști plastici, scriitori, muzicieni, să ne se mai facă diferența de sex. Am citit articole în care se precizează :”E cea mai bună pictoriță dintre femei”.  Mă abțin de la comentarii.

Atât în pictură, cât și în literatură, respectiv în romanul autobiografic „Castelul de apă”, Margareta Sterian rămane atașată inocenței copilăriei. Despre pictorița Margareta Sterian, Ana Blandiana scria: „Daca n-ar fi fost decat autoarea cărților sale de versuri și a minunatului «Castel de apă», Margareta Sterian tot ar fi rămas un nume în istoria literaturii române”. De o rară sensibilitate, scrierile sale rămân până azi semnul distinctiv al unui spirit inovator și original.

Margareta Sterian - Castelul de apă, carte autobiografică. Coperta: Autoortret

Margareta Sterian - Nunta în curte

Margareta Sterian-(1897-1992)-După cortină

Margareta Sterian a fost pictoriță,  poetă, traducătoare și scenografă. Poetă  inclusiv pe pânza pictată, deoarece operele sale nu exclud poezia, magia, basmul, toate întruchipându-se din culoarea ușor voalată și vagi forme pierdute în depărtări pline de mister, sau apropiindu-se, în care poezia sau narațiunea, prezente fără discriminare, susțin admirabil efectul compozițional și cromatic rarisim, întradevăr rarisim!  Margareta Sterian (n. 16 martie 1897, Buzău, România – d. 9 septembrie 1992, wiki) a traversat cu seninătate întregul și zbuciumatul secol XX . Complexitatea și vastitatea operei sale sunt atât semnul autenticei vocații enciclopedice, a unui talent de excepție,  muncii asidue, dar și darului de a fi senină mereu, stare care i-a permis o lungă și prolifică existență. Iată ce spunea artista într-un interviu la întoarcerea în țară, după o călătorie de studii și activitate expozițională, în SUA: “În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează şi se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicaţie au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu ştiu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit şi au creat în oraşele Renaşterii italiene. Comunicaţiile, aparatele, călătoriile au favorizat şi pastişarea valorilor, imitaţiile, pastişele de tot felul.” Opera Margaretei Sterian reflectă, în mod strălucit, spiritul său iscoditor.

Margartea Sterian - Nunta evreiască

Sfidând veacul străbătut, artista își păstrează intactă libertatea interioară. Cel mai nou album dedicat ei este “Opera pictată”, de Mariana Vida.  Aflăm aici că în ianuarie 1944, are loc la Teatrul Național, pe atunci sub conducerea lui Liviu Rebreanu, premiera piesei “Din jale se întrupează Electra”, de Eugen O’Neil, laureat la Premiului Nobel.  Traducerea îi aparținea  Margaretei Sterian și lui Petru Comărnescu. Și montarea piesei s-a realizat tot cu ajutorul traducătoarei Sterian, care văzuse premiera mondială la Teatrul Guild, din New York, în 1931 și care semnează “Anonymus” în caietul program. Punerea in scenă a piesei a avut de înfruntat obstacolele create de bombardarea orașului de către… americani. O anecdotă, dacă se poate spune, desprinsă din Albumul dedicat artistei. Multe articole, monografii, documentare, i-au fost dedicate doamnei Sterian, așa că e imposibil să nu fi auzit de acest nume mare ( uitat pe nedrept decenii întregi de comunism), cu atât mai mult cu cât măreața sa existență înfruntă chiar și revoluția  din 1989, după ce trecuse cu brio cele două războaie mondiale și instalarea comunismului în România. Margareta Sterian a fost, pe rând, reprezentant al generației artistice din excepționalii  ani ‘30 , traducător al poeziei americane și engleze în timpul proletcultismului, ceea ce, sub comunism, era o mare și nesperată libertate în viața cultural-artistică. Pictoriță, ceramistă, textilistă și scriitoare, scenograf și traducător, iată creatorul Margareta Sterian.

Margareta-Sterian-(1897-1992)-Scenă cu două fețe - Scene-with-Two-Faces

Stilul  artistic,  definit prin perspectiva obținută prin rabatere, cadre mai puțin obișnuite,  mai multe scene într-o singură compoziție și intr-un singur plan, detaliul miniaturizat adus în prim-plan, iată elementele cheie care compun  semnătura artistei, făcând-o particulară, absolut unică. Subiectele sale  predilecte sunt luate din lumea basmului, a circului, dar și a  procesiunile populare cu măşti, nunți, personaje fantastice, care creează scene de un seducător realism magic. Firește că a pictat și în manieră realistă, într-un secol îți schimbi destul de des stilul, dar amprenta inconfundabilă și-a lăsat-o pe operele pe care le-am descris mai sus și pe care le voi prezenta ilustrativ. Cam prin 1967, Margareta Sterian işi schimbă  radical stilul, pictând o serie de picturi abstracte , în maniera abstracționismului francez.

Margareta Sterian - Portretul lui Tristan Tzara

Folosește tehnici noi, picturi în ulei combinat cu nisip, aceasta fiind o  tehnică revoluţionară pentru acea perioadă, deoarece exclusiv fresca se realiza cu nisip. Va reveni la o  manieră personală , a revenit mereu, odată cu pictura figurativă tratată ca o naraţiune fantastică, fabuloasă,  folosind într-un mod insolit culorile, decorile închise și desenul în nuanțe deschise, radiind alburi și griuri calde, aburite prin reflectarea culorilor care izvorăsc dinăuntrul personajelor. Mister, magie, poeveste și poezie la un loc, culoare și tehnică, imagini succsive, circ, mit, basm și obiceiuri, iată o succintă și simplă caractreizare a unei opere vaste, mult prea vaste pentru a o umbri povestind-o mai amănunțit. Voi lăsa pictura să reverse magia-i care nu poate fi înlocuită, evident, cu serbede cuvinte…

UN SUPERB VIDEOCLIP REALIZAT ȘI POSTAT DE GABI PE YOUTUBE. TREBUIE SĂ RECUNOAȘTEȚI CĂ, DE DATA ACEASTA, GABI E PRIMA, NU DOAR FOARTE BUNĂ! MULȚUMESC!

Margareta-Sterian-(1897-1992)-Mountain-Hamlet-II

M.Sterian - Portret

Margareta-Sterian-(1897-1992)-Lupercalia-in-Brăneşti

Margareta Sterian-Balcic

Margareta Sterian - Peisaj cu apă

M. Sterian - Peisaj

Margareta-Sterian-(1897-1992)-The-Fisherman's-Legend

M. Sterian - Poetul și muza

Margareta-Sterian-(1897-1992)-În arena circului - In-the-Arena

Mulțumită lui Vic, care a avut amabilitatea de a-mi dedica un post excepțional, având-o pe Margareta Sterian în centrul atenției, voi atașa aici patru lucrări DEOSEBITE, INEDITE, frumoase! Îi mulțumesc lui Vic încă odată!

Le gasiți pe blogul lui Vic, însoțite de articolul care vă va arăta unde au apărut, însoțite de ale cui  versuri (în traducerea Margaretei Sterian)  și alese de către cine! Mie mi-a făcut o mare bucurie Vic, cu acest articol!

Tags: albume, artă, artistă, basmul, ceramistă, circul, compoziții, comunism, creator, expozitie, fantastice, magice, magie, Margareta Sterian, Mariana Vida, măști, Mirela Pete, monografii, obiceiuri, originală, pictor, pictoriţă, pictura, picturi, prolecultism, rabatere, SUA, textilistă, traducătoare