Un tablou pe săptămână. Vitralii vegetale pe roșu de catifea

Galeria de artă este aici.

Vitralii vegetale pe roșu de catifea - detaliu

Tabloul de azi e inspirat din vitraliile gotice, arcade, arce și ancadramente gotice, dar și din natură. Vitralii vegetale am mai pictat eu, e o temă originală, pe care o exploatez mereu. Din crengi și frânturi de cer și peisaj, am întrețesut aceste armături similare celor pe care maeștrii artei vitraliului le foloseau la îmbinarea bucăților colorate de sticlă emailată, pentru a creea compoziția decorativă. Uneori, peste sticla tăiată, șlefuită și încastrată în armăturile de plumb ale vitraliului original- care la mine sunt înlocuite cu ramuri goale de copac în anotimpul fără de frunze- pictau

Vitralii vegetale pe roșu de catifea - detaliu

deasupra compoziția, începând cu conturul, pe care-l umpleau cu culori strălucitoare, folosind vopsele transparente, respectiv culori de email. Frunzele sunt bucățile de cer, sau albul norilor, sau griul zărilor, sau peisajul de dincolo de cengi…se poate interpreta. Catifeaua plușată (velur) este suportul pictural, de data acesta. Am pictat cu culori folosite în imprimeul textil, rezistente la apă. Deasupra, am adăugat pastel și cărbune uleios, fixate cu fixativ special pentru pastel. Am repictat, deasupra, cu aceleași paste pentru imprimeul textil, detalii, hașuri, finisaje. O tehnică atrăgătoare, dar greu de folosit, deorece nu se mai imprimă cu aceste vopsele, acum se folosește hârtia de tansfer. Tabloul este mare, e pe șasiul său din lemn, l-am fotografiat pe terasă, la lumina zilei, e o idee mai tare culoarea în original (”blogul” a grizat și culorile fotografiilor, o să văd eu ce se întâmplă). Acesta e tabloul, alte detalii la cerere. Mie îmi place, altfel nu l-aș posta aici. Sper să vă încânte un pic ochii, sufletul, mintea sau pur și simplu, ziua, ora, clipa…acest ansamablu original de vitralii vegetale pe roșu de catifea!

mail    mirelapete@ymail.com

Vitralii vegetale pe roșu de catifea

Later edit: tabloul  se vinde la Cluj, deja am o propunere absolut serioasă. Dar vă rog mult să îl comentați, dacă vă place! Părerea voastră contează! Mulțumesc!

Vitralii vegetale pe roșu de catifea (tabloul intreg, văzut frontal).

Tags: arc și ancadramente gotice, arcade, artă, artist, catifea, culori emailate, fond roșu, gotic, Mirela Pete, natură, pictura, rozase, Vitralii vegatale pe roșu de catifea, vitraliile gotice, vitraliu, vopsea textilă

Egiptul – dar al Nilului. Pictura antică egipteană

Concursul Cultura pe continentele lumii se apropie de final,  1 Mai fiind data limită pentru trimiterea articolelor.

Africa. Egipt. Pictura Egiptului antic.

(Un text de Mirela Pete)

7 for contest, logo

M-am oprit la o filă de pictură egipteană antică. A pretinde că poți scrie tot despre arta milenară a unei mari civilizații e pueril. Nu mă hazardez, mă voi opri la esență, la pictură ca  etapă artisitică,  parte a culturii acestei civilizații stinse, dar nicioadată dispărute, trăind veșnic prin artă. Magie a  formelor, a simbolisticii cromatice, comunicării cu zeitățile, o formă a scrisului  și o cronică vizuală a vremii,  pictura în Egipul antic era menită păstrării esenţei şi atributelor fiinţelor. Respectând prin formă și culoare canoanele religioase și estetice impuse, artistul antic, însorit de Amon Ra și ascuns, pentru creație,  în subterane, deoarece acolo se petrecea adevărata viață egipteană, cea de după moarte, era ferit de arșița zilei,  pășind astfel pe teritoriile destinate celor veșnici… Acest pictor, care  a scris cu forme și a comunicat prin culoare, decora, în benzi suprapuse, numite frize și folosind tehnica al fresco (frescă,), pereții templelor, palatelor, dar mai ales ai mormintelor: piramidele și hipogeele.

Se mai picta și pe papirusuri, dar scenele erau reduse ca dimensiuni și tematică. Imaginile pictate, idealizate și respectând vestimentația și alura suplă, au scopul de a  neutraliza duşmanii zeilor, de a face distincția între ceea ce e de origine divină: zeu, faraon, odraslă faraonică, aristocrație și ceea ce e născut să muncească și să slujească. De aceea, culoarea pielii aristocratelor e gălbuie spre ocru, în timp ce pielea  e brun roșcată la faraonii tineri sau zeități iar cea brun închis e rezervată sclavilor sau oamenilor care muncesc pământul (scenă des întâlnită în pictura veche egipteană).  Zeii, regii, morţii glorioşi erau mai înalți decât celelalte personaje, pentru a li se confirma statutul superior. Supleţea era o trăsătură definitorie, figurile fiind frumos alcătuite.

Canonul impunea redarea personajelor din profil: capul, bazinul și picioarele, ochiul fiind privit exclusiv din  faţă, deoarece, hieroglific, însemna privire, a privi și era ceva esențial. Torsul e pictat, de asemenea, din față. Contorsionate, personajele au și mai multă eleganță și nu par deloc stângace, dimpotrivă, le dădea un plus de eleganţă această aparentă mișcare, impusă unor statici. Pe lângă atributul sobrietăţii, îl oferă pe cel al eleganţei. E  firesc ca cele  mai atrăgătoare picturi egiptene să fie scenele din camerele funerare ale faraonilor și aristocrației. Viața de după moarte era nesfârșită. Iar aleșii trebuiau să se bucure de scene glorioase, figuri familiare și frumusețea cromatică a picturii nelipsită de contur.

Contururile însoțesc redarea picturală, scenele având  aparența desenului colorat, gen ilustrație. Scene cotidiene,  muncile ţăranilor, slujirea aritocratelor, glorioasele fapte ale faraonilor la luptă sau la vânătoare, ospeţele,  pescuitul , ritualul îmbălsămării, erau teme  demne de a decora, așadar erau temele care apar frecvent în pictură. Și coloanele templelor aveau, pe lângă basorelieful sculptat, picturi. Totul e repartizat în registre verticale sau orizontale, în care se reflectă magia şi spiritul artei egiptene. Scenele se succed înt-o anumită ordine, supusă tot canoanelor impuse de religie și aristocrație. Basorelieful pictat este, de asemenea, bine reprezentat. Deosebite sunt picturile care au împodobit hipogeele din Valea Regilor, picturile din mormintele tebane (Teba) dintr-a XVIII a dinastie,  graţia stilului abordat în timpul domniei lui Amenofis al II lea, sau Tutmos al IV lea, succesorul său (mormintele de la Nakht şi Menna), pictura tebană de pe vremea lui Amenofis al III lea, în care minuţiozitatea e vizibilă, toate picturile de pe pereții camerelor mortuare din Complexul Giseh: piramidele lui Keops, Kefren, Mikerinos.

În pictura egipteană, simbolistica e  extrem de importantă.  Faraonii sunt pictați întotdeauna deţinând însemnele puterii. Semnificaţia culorilor era în primul rând religioasă: roşul e culoare negativă,  fiind culoarea zeului Seth al deşertului lipsit de viaţă şi de acea zeul morţii, al răului şi totodată al dezordinii. Verdele este culoarea vieţii vegetale, a  bucuriei şi tinereţii,  închinată zeului Osiris, zeu al reînvierii şi a nemuririi, stăpânitor al lumii de dincolo. Negrul era culoarea pământului fertil al Nilului , fluviul care, prin revărsările sale, asigura reînvierea veşnică a Egiptului, garantând puterea şi prosperitatea ţării. Negrul era culoarea VIEȚII la egipteni. Albastrul, o culoare senină, e cerul şi zeul suprem, Amon Ra. Galbenul reprezenta aurul, simbolul puterii și  al nemuririi zeilor şi de aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai reprezentărilor zeilor şi faraonilor. Albul, simbol al purităţii, era culoarea coroanei Egiptului de Jos. Sclavii erau pictați în brun închis, iar faraonii tineri în ocru închis roșcat sau brun roșcat, în timp faraonii maturi și femeile aristocrate beneficiau de un ocru cald, mai deschis   sau chiar virat în galben și roz. Sclavele erau  brun roșcat sau brun închis. Pielea deschisă la culoare se pare că era un apanaj al puterii și descendenței divine sau măcar aristocratice!

Personajele sunt staticee, diferitele mişcări sunt sugestive și concordă cu acţiunea desfăşurată. O încadrare în peisaj şi chiar o aşezare pe etaje a personajelor este așa numita perspectivă etajată, folosită pentru a sugera adâncimea. Linia neagră conturează accentuat petele de culoare, fără nuanţări care să dea impresia de volum. Pictura e plată, fără volum,fiind cu atât mai decorativă. Linia de contur poate fi și roșu-purpuriu sau verde închis. Simbolurile magice, diversificarea paletei cromatice prin apariția complementarele, contrastele de închis-deschis, griurile colorate, degradeurile încep să dea un plus de farmec picturii, în perioada Regatului Nou, când  culorile devin mai transparente, chiar nuanţate, ceea ce le conferă o oarecare picturalitate, până atunci fiind exclusiv decorative (decorativ, în artele vizuale, e sinonim cu plat, aplatizat, fără volum, conturat și stilizat).

Marele istoric Herodot afirma că „Egiptul este un dar al Nilului”. Misterul , atracția și frumusețea artei egiptene se datorează  artiștilor…DAR MAI ALES  prosperității. Putere enormă a civilizației antice, a permis dezvoltarea artei, deorece economic era o țară foarte puternică. Uite cum Egiptul dovedește și acest adevăr, peste milenii… Pentru că este un mare adevăr.

Muzeul de Artă din Brooklyn, New York, a deschis o fascinantă expoziție, intitulată “Egiptul văzut prin ochii altora : popularizarea Egiptului antic”, dedicat fascinației pe care a avut-o civilizația Egiptului asupra cercetătorilor occidentali, începând din secolul al XIX-lea. Sunt expuse peste 30 de volume din Biblioteca  muzeului, dar și numeroase artefacte și piese, multe prezentate în premieră, documente diverse care spun povestea pasiunii occidentalilor pentru civilizația egipteană. Să-l vizităm, dar mai întâi, să vizităm Egiptul la el acasă!

Articole foarte interesante găsiți azi  la Ada Rus, Ana Usca, Răzvan, Vania, Belle,  Theodora, Dispecer Blogosferă, Cristian Lisandru, Oana Stoica Mujea,  Paul G. Sandu,   Gânditorul, Nea Costache, Primadona25, Noaptea Iguanei, Octav Pelin, , Dumitru Agachi, Flavius Obeadă, Gabi, CELLA,  Geanina Lisandru,  În căutarea blogului pierdut cell61,    Acuarele’s Blog, Caius, Bunatati simple,dar și la pisicile Sakura,  Natașa,  Lucky Motanul,  Missouri,  Kareltje and Anya,    Grișka mustăți lungi, gheare lungi,
Animalutele,   Chitidevis,   Jurnalul lui Sasha,  Bijou al Oanei Cozma,   Loc de iubit. Tano, Snejinka  !

Tags: Africa, Amon Ra, artă, artist, canoane estetice, canoane religioase, culoare, Cultura pe continentele lumii, decorativ, Egipul antic, faraon, frescă, frize, Herodot, hipogee, murală, Nil, perspectivă etajată, pictori, pictura, piramide, profil, prosperitate, simbolistică cromatice, simboluri, zeități

Gustav Klimt, pictorul femeilor. Petale aurii. Generalități.

(Un text de Mirela Pete)

Gustav Klimt, pictorul femeilor și al petalelor aurii

Gustav Klimt, Adele Bloch-Bauer-I, oil on canvas, gold and silver, 138 / 138 cm

Gustav Klimt

De ce ”doar generalități”? Poate vă amintiți că atunci când m-am ”încumetat” să scriu despre Van Gogh, am specificat:”Doar o filă”. Pentru că acești iubiți de mine artiști nu se pot concentra într-un secol de scriitură, cu atât mai puțin într-o pagină de blog….și așa cum voi continua cu opera lui Van Gogh, mă voi ocupa în mod special și de Gustav Klimt, pe care îl voi destăinui așa cum îl văd eu, filă cu filă, pe parcursul unui serial întreg. Timp să am, că mă inspiră însăși arta și măreția genialității.

REPRODUCERILE DUPĂ OPERE DE ARTĂ NU SUNT OPERELE DE ARTĂ PE CARE AR TREBUI SĂ LE VEDEM, PIERDEM ENORM VĂZÂND DOAR ACESTE PALIDE REPRODUCERI … ÎMI CER SCUZE PENTRU CALITATEA LOR, ESTE CEEA CE AM GĂSIT MAI BUN ȘI MAI CONFORM CU REALITATEA.

Gustav Klimt, Judith, detaliu

Gustav Klimt, Fulfilment-detaliu-

Născut în Austria (14 iulie 1862, Baumgarten/Viena – †6 februarie 1918, Wien-Neubau, wiki)),  din tată de origine cehă (amintește de Mucha prin origine și nu numai!) și mamă austriacă, Gustav Klimt depășește cu ușurință etapele școlilor   de arte plastice și decorative, ajungând rapid în topul preferințelor  admiratorilor de artă europeni (cu excepția puritanilor conservatori și a naziștilor, care i-au ars mai târziu o  mare parte din lucrări) , datorită talentului, dar mai ales plăcerii cu care lucra, o pasiune pentru a face artă cum rareori s-a mai văzut. Niciodată leneș și mereu inspirat, Klimt lasă în urmă tipul visătorului neînțeles, deschizând un drum absolut nou în artă, așa cum îi stă bine ARTISTULUI unui nou început de secol artistic, cu al său Art Nouveau și Modern Style (Jugendstil ). Este fenomenul  Vienna Secession (Sezession) al artei, devenind fenomen al artei universale în scurt timp. Este simbolist, dar eu consider că nu e adeptul simbolismului deviant, așa cum l-au catalogat unii, ci că, așa cum au făcut toți artiștii de geniu, și-a creat propriul stil care l-a impus în universalitate! Încărcat de simboluri este tabloul ”Copacul vieții”, o lucrare de o rară frumusețe,  complexitate  și originalitate. Cunoscut prin decorațiunile superbe și migăloase pentru teatre și pentru Muzeul Kunsthistorisches, Klimt acceptă comandă după comandă (și la Peleș există lucrări semnate Klimt) cu aceeași frenezie lucrând atât schița, cât și detaliul. Linia sa este tensiunea dintre extaz  și teroare, dintre viață și moarte. Inspirate din arta bizantină, portretele  sale  străbat timpul, compunând o stranie lume eternă. Dar nu figurile sunt importante în opera lui Klimt. Figurile întregesc doar o adevărată religie personală a unei picturi unice, în care teme ca somnul, speranța, moartea, sărutul, fac posibilă o anumită reprezentare a OMULUI.

Gustav Klimt, The Tree of Life- Stoclet Frieze (Copacul vieții) 1909

Picturile sale, fascinante, expresive, senzuale, pasionale, par a fi dedicate FEMEILOR, așa cum viața lui Klimt a fost dedicată (cu acordul său!) artei și femeilor, care l-au răsfățat, iubit, i-au pozat și l-au admirat. Admirație reciprocă, dovadă căutarea și găsirea perfecțiunii, iubirii, care se reflectă din toată opera sa, a erotismului, a originalității care e atât de evidentă datorită aurului din fundaluri, dar și a expresiei figurilor, încât nu ar avea sens să o conteste cineva. Pentru că artistul a fost chiar contestat de veșnicii puritani (în public puritani, acasă admirând pe furiș!) care se strecoară perfid și încearcă, fără succes, să umbrească opera și succesul unui artist. De la primele sale lucrări Klimt a stârnit vii controverse, iar unele din lucrări au fost  interzise. Aceasta nu împiedică un mare artist să rămână fidel tematicii și stilului ales!  Ornamentele sunt prezente în toate compozițiile sale, așa cum mai târziu aveau să fie ”petalele” aurii și argintii.

Gustav Klimt-Lady with fan (Doamnă cu evantai)

Revoluționare, picturile sale îl transformă rapid în lider al avangardei vieneze, fiind unul din fondatorii Vienna Secession (Sezession). Emilia Flöge a fost trainica și marea dragoste a veșnic tânărului Klimt,  cu toate că el a iubit numeroase femei, aventurile sale inspirându-l și aducându-i multe frumuseți expresive în fața șevaletului.  Femeile din viața sa s-a întâmplat să-i devină modele, dar niciodată modelele de profesie nu i-au devenit amante, Klimt păstrând decența și eticheta din acest punct de vedere și având relații (inclusiv copii) cu doamne de societate. Pentru temele de inspirație antică, cu personaje feminine, o folosește cu precădere ca model pe iubita sa, Emilia Flöge, reinterpretând miturile şi simbolurile, ca în tabloul “Judith und Holofernes ”.(Tablou din 1901).

Gustav Klimt, Judith with Holofern I

Perioada de aur este preferata mea și se referă la explozia de lumină făurită din petalele aurii, folosite ca decor vestimentar al modelului, sau în fundal. Luminând fosforescent scena intimă a ”Sărutului”, petalele aurii aduc un omagiu iubirii însăși. Decorează și înnobilează figurile înmărmurite de uimirea propriei lor iubiri, exprimată prin acest statuar Sărut. Placarea cu aur și argint luminează picturile care au și o altă lumină, aceea interioară, izvorâtă din nuanțele predominant calde și tonurile   strălucitoare .

Gustav Klimt-The Kiss, Sărutul

Gustav Klimt, Hygieia

Gustav Klimt, Pallas Atena

Preocupat de temele senzuale, Klimt creează alegorii de inspirație antică, în care ”Nuda Veritas” sau ”Danae” (1907) apar ca niște frumoase roșcate, compoziția având o tentă  erotică, iar perspectiva începând să fie tot mai lipsită de sens, până la abandonarea completă. Lipsa persectivei compoziționale din tablourile lu Klimt nu deranjează, dimpotrivă, mie îmi face impresia că operele sale ar fi mai puțin decât sunt, dacă s-ar supune legilor universale ale picturii. Și-ar  fi pierdut din farmec dacă s-ar fi apelat la aceleași metode devenite prea clasice pentru modernitate, la debut de secol XX!  Petalele aurii nu părăsesc compozițiile sale de o rară frumusețe, doar că, odată cu o nouă călătorie la Bazilicia San Vitale din Ravenna, asupra lui se produce o nouă revelație….mozaicurile de inspirație bizantină, care l-au atras și inspirat mereu, au aici altă față. Sunt divine! Așa că pictorul va folosi tot mai des placarea aurie, care îi va deveni semnătură aleasă.

Tabloul ”Danae” este un tablou contestat și controversat, acuzat chiar de indecență. La Viena, nu la Paris! La Paris , Klimt a avut mereu succes și nu s-a lovit de mediocritatea gândirii unor academiști căzuți în penibil. ”Isoria artei este istoria nudității”, fără comentarii! Este o dovadă de lipsă de cultură să acuzi de lascivitate și indecență un tablou cu subiect antic, se știe că majoritatea operelor inspirate din legendele antice au ca subiecte personaje feminine  reprezentate în atitudini mai libertine. E un tablou superb, personajul e foarte expresiv și este însăși Danae! Nimic indecent, nimic obscen, doar frumos și expresiv.

Gustav Klimt, Danae

Gustav Klimt, Hope II, Speranța

Seria expozițiilor de mare succes continuă, este celebrat și admirat, invitat să deschidă noi și noi expoziții, obținând la Bienala din Veneția, în 1910, la a IX-a ediție, un succes uriaș și detronând încă odată mitul artistului neînțeles. Criticii au spus adesea că aceasta e o chestiune de noroc:  mulți pictori geniali nu au reușit să trăiască decent din artă, în timp ce alți  pictori geniali, cum este cazul excepționalului Klimt (și al multor alți artiști ai sec. XX) au trăit exclusiv din  măreața lor artă. Nu a beneficiat chiar de o viață de lux, având grijă de mama și sora lui (o boală de familie pe care o avea și el îi măcina existența, silindu-l să facă un tratament cu mercur, tratament care îl seca de vlagă…), dar a lăsat o moștenire prețioasă, constând atât din tablouri de șevalet, cât și bunuri, bani, Emiliei, iubirea vieții sale… Genialul Gustav Klimt se stinge la doar 56 de ani, după o viață închinată artei, muncii și dragostei, în 1918, la Viena.

(Tabloul ”Portretul Adelei Bloch-Bauer”(primul, sus) s-a vândut (iunie 2006) pentru suma record de 135 milioane  DollariUS. Cumpărător este miliardarul american Ronald Lauder,  pentru muzeul “New Gallery” din New-York, finanţat de el.

Gustav Klimt-The waiting, detaliu din Copacul (arborele) vieții

Gustav Klimt, Farm Garden

Gustav Klimt, Bauerngarten mit Kruzifix 1911

Gustav Klimt, Die Music

Atașez aici un cadou de la Belle, Klimt…aur și iubire!

Tags: art nouveau, artă, artist, aur, auriu, austria, avangardist, bizantin, expozitie, geniu, Gustav Klimt, Jugendstil, noutate, petale aurii, pictor, pictura, sezession, succes., viena