Azi e 25 octombrie, într-o zodie scorpionică și avem de sărbătorit un genial Pablo Picasso, născut în această zi acum 129 de ani, un artist care a știut să folosească harul cu care a fost înzestrat. Pablo Ruiz y Picasso (n. 25 octombrie 1881, Malaga – d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes), este un mare artist plastic spaniol. Cel mai mare al modernității, dacă e să ascultăm opinia criticii și să observăm interesul stârnit de opera sa, de vreo 110 ani încoace. Genial, polivalent, complet, uriaș și unic, Picasso nu s-a mulţumit în viaţă cu un singur rol. Un om, un pictor, un sculptor, un ceramist, un poet care a jucat multe roluri, reale şi imaginare, dar pe toate cu aceeaşi pasiune, acesta a fost Pablo… A fost andaluz şi catalan, spaniol şi francez. Dar a fost și un copil genial, iar la Paris un străin “iresponsabil”, din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soţ şi tată. A fost iubit, idolatrizat, hulit, urât, invidiat, a fost înger și demon. Picasso a fost unic și a spune că pictura lui e doar cubistă e o greșeală. Pictura lui e picassiană și atât, chiar dacă a avut o perioadă în care a inventat, practic, cubismul, ca stil în pictură, dar și ca punct de plecare în pictura celorlalți pictori cubiști (și nu numai). Un creator de curent, de stil, de modă (în artă!)! Un model pentru alți artiști, un titan al artei moderne și al universalității.