Dragii mei condeieri, tema de azi este extrem de provocatoare. A fost aleasă de Radu Florin și e o temă inteligentă, interesantă, făcând apel la lecturile noastre și la filmele bune pe care le-am vizionat. Și, după cum este firesc, la cunoștințele noastre despre parfum sau cel puțin la dorința de-a ni le consolida.

 

Una din cele mai citite cărți din lume!

Mare noroc am avut cu blogul Bursuteca și referatul scris de Enya mea, pe când era elevă la gimnaziu, la liceul de filologie Gh. Șincai.
Mi-a plăcut mult și filmul din 1978, celelalte ecranizări nefiind la nivelul acestuia.
Ce este în scris în italic și între ghilimele e preluat de pe Bursuteca. 😉 🙂 (Y)

”Acţiunea romanului se petrece în Egipt, în anii interbelici, unde mai mulţi turişti englezi aleg să-şi petreacă vacanţa pe un vas de croazieră care merge de-a lungul Nilului, pe lângă cele mai importante atracţii turistice ale acestei ţări. După prezentarea personajelor, observăm că niciunul nu se află întâmplător pe vas. Bogata moştenitoare Linnet Ridgeway, devenită doamna Doyle, este o tânără frumoasă care alege să petreacă luna de miere în această croazieră, dar cei doi tineri însurăţei sunt urmăriţi pe vas chiar de fosta logodnică a lui Simon, Jacqueline de Bellefort. Aproape toţi pasagerii au ca scop apropierea de Linnet, majoritatea având motive s-o duşmănească, după cum ne dăm seama citind romanul. Evenimentele se succed alert, odată cu apariţia primei victime, care e chiar Linnet. Atunci ai impresia că ştii cine e vinovatul şi care a fost motivul crimei. Concluzie pripită, ceva prea simplu pentru detectivul Hercule Poirot.

” Jacqueline şi Simon plănuiseră totul: căsătoria acestuia cu Linnet, uciderea ei pentru a pune mâna pe avere, reîntoarcerea lui Simon la Jaqueline, adevărata lui dragoste, dar bogat, nu ca înainte. Planul lor ar fi funcţionat perfect, dar mintea şi deducţiile lui Poirot au funcţionat şi mai perfect. După ce au mărturisit toate crimele, cei doi îndrăgostiţi au acceptat să fie predaţi autorităţilor, la debarcare. Moment în care Jacqueline a luat pistolul ascuns, l-a împuşcat pe Simon, iar apoi s-a sinucis.”

Linnet Ridgeway, bogata moștenitoare

Dar cât de dreaptă și bună era bogătașa Linnet, din moment ce o ura cam toată lumea?! ”Bogata moştenitoare Linnet Ridgeway, devenită doamna Doyle, este o tânără frumoasă care alege să petreacă luna de miere în această croazieră, dar cei doi tineri însurăţei sunt urmăriţi pe vas chiar de fosta logodnică a lui Simon, Jacqueline de Bellefort. De asemenea, vin în croazieră o mamă cu un fiu, interesaţi de bijuteriile bogătaşei Linnet, dar şi Salome Otterbourne, cu fiica Rosalie, Salome fiind o scriitoare alcoolică, batjocorită de Linnet. Mai sunt pe vas şi doctorul Bessner, ameninţat de tânăra moştenitoare Linnet cu divulgarea unor secrete profesionale compromiţătoare (…). De remarcat şi colonelul Race, amic cu Hercule Poirot, care fireşte că e pe vasul de croazieră. Aproape toţi pasagerii au ca scop apropierea de Linnet, majoritatea având motive s-o duşmănească, după cum ne dăm seama citind romanul. Motive pe care le are şi camerista Linnetei, franţuzoaica Louise Bourget, pe care stăpâna refuză să o plătească cu salariul cuvenit, pentru ca aceasta să nu părăsească serviciul ei şi să fugă cu un iubit egiptean. Cititorul se întâlneşte la tot pasul cu personaje mânate de dorinţa de răzbunare sau cu intenţii care sfidează legea, cum e hoţul de bijuterii Tim Allerton.” ( text preluat de pe Bursuteca)
Și hai s-o luăm așa: când cea mai bună prietenă din copilărie, adolescență și de la colegiu, vine la tine sărăcită, după ce mama ei pierduse averea, nu-i dai o mână de ajutor?! Tu te lăfăi în blănuri și diamante, privind-o cu dispreț cum se bucură că, cel puțin, și-a găsit un logodnic sărac, dar care o iubește?! Dar și Jaqueline de Bellefort era foarte îndrăgostită de Simon…Și atunci, buna-sa-prietenă-devenită-putred-de-bogată, a hotărât s-o lase chiar fără nimic! L-a luat pe Simon de soț, întocmai ca pe un trofeu, doar pentru că a văzut că-i chipeș și că Jackie îl iubește. Și gata, al ei a fost! Ce-o fi fost în inima lui Jackie?! Cei care sunt gata s-o acuze, să se gândească și la faptul că Linnetei puțin îi păsa de sentimentele celorlalți, inclusiv de ale celei mai bune prietene.
Doar că Linnet nu avea inteligența sclipitoare a Jaquelinei, nici viclenia lui Simon, care-și făcea datoria de soțior cu gândul la domnișoara de Bellefort. Dar asta trebuia să fie concluzia, eu am anticipat.
Acum știm că totul a fost pus la cale de cei doi îndrăgostiți. Nimeni nu e de acord cu crima, dar poate fi cineva de acord cu Linnet? O moștenitoare bogată, răutăcioasă și arogantă, care jignea pe toată lumea, insensibilă la dramele altora?! Cred că cele două amice aveau inima la fel de întunecată, doar că Jackie a făcut totul din dragoste, Simon a comis crima, iar Linnete a rănit-o pe Jackie, căsătorindu-se cu logodnicul acesteia, din ambiție și plictiseală. Așa cum îi rănea și pe ceilalți din jur.

Jackie și Linnet la masa de toaletă a bogătașei. Se pot observa parfumurile. 😉 🙂

Hai să-i caut parfumul potrivit. Știu că în film folosea Shalimar de Guerlain și alte asemenea minunății, fiind incomensurabil de bogată, moștenind un imperiu financiar, dar și snoabă, acceptând să-i fie aduse din magazinele de lux lucrurile cele mai scumpe. Ori pe-atunci scump, însemna și bun.
Parfumurile folosite de Linnet Ridgeway 
Menționez că toate aceste parfumuri se fabricau în anii 1930 și erau din ingrediente naturale, superbe și respectau rețetele artiștilor parfumieri. Am postat sticluțele originale ca pe niște rarități, opere de artă, ceea ce sunt, de fapt.

Linnet Ridgeway

”1000” Mille de Jean Patou, unul din cele mai scumpe la vremea aceea

Eau d Hermes

Apres L Ondee de Guerlain

Chantilly Perfume Houbigant

Guerlain, VAGUE SOUVENIR

Caleche, de Hermes

Bellodgia de Caron

Styx de Coty, ca un presentiment, dar sigur îl adora: puternic, opulent și scump.

Shalimar , legendarul parfum creat de Casa Guerlain

”Jacqueline de Bellefort e o tânără cu cârlionţi şi ochi mari, rămasă săracă după ce în copilărie avusese un trai îndestulat. E o fire impulsivă, şireată, inteligentă și cu sânge rece, care pune la cale, împreună cu fostul logodnic, uciderea Linnetei. Jackie, cum e numită deseori în roman, e de o inteligenţă diabolică şi un curaj incredibil. Ea e femeia unei mari şi singure iubiri, pentru care sacrifică orice, chiar şi propria-i viaţă. Spre deosebire de Simon, care e atras de bani, Jackie face totul în numele dragostei. Pentru că ea și Simon s-au iubit mult de tot, dincolo de viață și de moarte.”
Cred că acestea erau parfumurile pe care le folosea. De ce? Pentru că nu trebuie uitat că avusese cândva un trai mai mult decât bun, iar în acele vremuri parfumurile erau tari, bune, minunate, țineau mult și nu se degradau. Unele îi rămăseseră de atunci. Și pentru că toate aceste parfumuri înseamnă iubire, așa cum a fost și dragostea ei.

Parfumurile domnișoarei Jacqueline de Bellefort
Menționez că toate aceste parfumuri se fabricau în anii 1930 și erau lucrate din ingrediente naturale, erau superbe și respectau rețetele artiștilor parfumieri. Am postat sticluțele originale ca pe niște rarități, opere de artă, ceea ce sunt de fapt.

Jacqueline de Bellefort, în rol: Mia Farrow, excepțională!

 

Caron, Aimez-Moi

 

Guerlain Hughes, Aimee

 

Amour Amour de Jean Patou

N’Aimez que Moi, de Caron

J’Aime, de Jaques Heim

 

Bienaime, Jour Heureux

Caron Aimez-Moi

J Viard- H Benoit, Amour en Folie

Jaqueline de Bellefort, Mia Farrow excelentă în rol

O amintire parfumată, cu Jackie și Simon din vremurile lor bune! Cred că acest parfum unisex li se potrivea la volan, primul parfum chypre creat, firește, de Casa Guerlain.

Jicky Guerlain – vintage

Hercule Poirot, detectivul belgian fictiv întâlnit în romanele scriitoarei Agatha Christie,  apare în peste 30 de romane și peste 50 de povestiri polițiste. Alături de Miss Marple, este unul dintre cele mai celebre personaje ale scriitoarei. El a fost folosit în multe filme, în ecranizarea Moarte pe Nil din 1978  fiind jucat de Peter Ustinov. Ca de obicei, elegant, pedant, curat și parfumat, folosea numai colonii de calitate, bine alese și scumpe.

Fougerre Royale de Houbigant

Acqua di Parma

Guerlain, Le Mouchoir de Monsieur

Caron, Pour un Homme

 

L.E. Nu vă pot spune dacă și când va fi următoarea temă.
Tabelul va sta numai o zi deschis.

 


1.
2.
3.
4.
5.
6.


( Collection closed )
Link tool by Inlinkz

 

17 Responses so far.

  1. avatar Ella says:

    Draga Mirela! Eram aproape sigura ca voi gasi aici o adevarata colectie de parfumuri retro! Tu oricum stii foarte multe despre parfumuri! 🙂
    Eu nu am reusit sa citesc nici romanul si nici sa vad filmul! Problema e ca nu îmi plac cartile de acest gen si apoi Mia Farrow nu este actrita mea preferata!
    A trebui sa fac un compromise ca sa înteleg ceva din carte, noroc cu rezumatele de pe net!
    Sper sa nu te dezamageasca foarte tare postarea mea, dar sincer am facut-o pe baza “fanteziei”! Ma duc la culcare cu toate aceste parfumuri în minte … sper ca voi avea vise parfumate! Duminica placuta, draga mea!

    • avatar Mirela says:

      Dragă Ella, e firesc să scriu foarte multe despre parfumuri, doar e o poveste parfumată! 😉 🙂
      Și parfumurile retro sunt cele folosite în anii nebuni, fiind și cele mai bune! 😛
      Eu o ador pe Mia Farrow, este un monstru sacru al ecranului, nu doar o simplă actriță. Dar dacă nu-ți place, în film le poți găsi pe Angela Landsbury, pe marea Bette Davis, Maggie Smitth, Jane Birkin, Peter Ustinov, Olivia Hussey, numai nume celebre.
      Agatha Christie fiind regina romanului polițist, filmul ”s-a străduit” să fie o capodoperă. De aceea am fost de acord cu tema.
      Dar ce să facem, am scris și eu la teme care nu mi-au plăcut deloc (de ex. parfum de rapiță, bleah). Și nici n-am menționat acest lucru. :)))))))))) Detalii în privat.
      Și eu sper că vei avea vise parfumate!
      Duminică plăcută, draga mea! 🙂
      LE: Acum vin de la tine și am constatat că ai scris savuros, original și interesant! Rezumatele de pe net dau roade! Și dacă nu-ți plac anumiți actori, poți găsi alte ecranizări, una e chiar recentă din 2015, dar ai scris atât de bine, te felicit!
      Happy Mother s Day!

  2. avatar pandhoraa says:

    Ce sublima colectie de parfumuri, pot spune ca citindu te am fost in Paradis 🙂
    Houbigant, Caron, Aqua di Parma, Guerlain marci pentru care am, poate suna ciudat, un imens respect….
    Ele reprezinta prin tot ceea ce compune fiecare Nume in parte, o epoca, o epoca a elegatei, a desavarsitului bun gust, o lume a diferentelor sociale bine determinate, o lume al carei farmec a apus dar al carei parfum, rezista.
    Asta am simtit eu citind, privind, imaginandu-mi parfumul scrierii Aghatei Christie, redat aici la tine pe blog…Minunat!

    • avatar Mirela says:

      Da, Pandhoraa dragă, parfumuri care nu mai există, iar dacă încă se mai fabrică, sunt reformulate și nu mai au aceeași frumusețe și farmec. Totuși, eu le prefer fragranțelor moderne, majoritatea fără stil, parcă fără suflet, doar candy bar și chimicale…Dar ce să facem, ne adaptăm sau căutăm parfumuri de nișă, uneori mai găsim, uneori mai apare câte un creator care are curajul să relanseze un vintage cu rezonanță și atunci eu, una, mă bucur, știu că și tu la fel!
      🙂
      Epoca eleganței, așa cum spui…Femei feminine (!), cu ciorapii bine întinși pe gambe, cu taioare bine croite, luxoase, coafate, pudrate și rujate, pentru că așa îi stă bine unei doamne, iar parfumul completetează firesc această încântare a privirii, olfacția fiind la fel de importantă!
      Mulțumesc, dacă te-a bucurat lectura, eu sunt chiar mai bucuroasă! 🙂

  3. avatar Dana says:

    Aşa cum ne-ai obişnuit articolul tău este plin de informaţii şi imagini pentru care nu putem decât să fim recunoscători. Printre parfumuri eşti în elementul tău. Am avut îndoieli în legătură cu parfumurile alese de mine pentru această provocare, o parte dintre ele fiindu-mi risipite cu ajutorul tău. Mulţumesc! Sper să fi răspuns acesteia într-un mod acceptabil… 🙂
    A fost într-adevăr o temă bine aleasă care a avut nevoie şi de ceva documentare, ce-i drept. O zi minunată, luminoasă şi înmiresmată să ai!

    • avatar Mirela says:

      Dana dragă, nu trebuie să-mi fi recunoscătoare, doar să te bucure fie și o frază, asta e ceea ce-mi doresc eu! 😛
      Așa cum printre culori mă simt la mine acasă, dar la lucru, la muncă fiind profesiunea mea, printre litere mă simt în … weekend, scriind ușor și rapid, fără să recitesc, iată că printre parfumuri mă simt în…vacanță! Le țin minte ca denumiri și mireasmă, le recunosc ușor și le pot desluși unele componente, fără să fi studiat înainte. Îmi plac și mi s-a spus că am ”nas” de parfumier. Nu chiar atât cât culorile, de aceea nu am ales o poveste colorată, ar fi fost ceva prea profesional, ci o poveste parfumată, care mă relaxează precum Veneția sau Firenze, într-o zi de august sau aprilie! 😛
      Desigur, fără documentare nu puteam scrie tema niciunul. Dar cred că a fost o documentare magică, fermecătoare!
      O zi parfumată de mai! 🙂

  4. avatar Diana says:

    Faina colectia de sticlute vintage. In “documentarea” mea unele parfumuri nu le-am intalnit, dar mai bine! 🙂 Alegerea ar fi fost mult mai grea si nu stiu cum as fi reusit sa le “potrivesc” personajelor.

    Ha! Ce idee faina! Eu n-am observat acea masa de toaleta unde sunt parfumuri. De fapt, probabil o observasem, dar la acel moment nu am luat-o in seama si acum, cu povestea, nu mi-am amintit! 🙂 M-am gandit ca ar putea folosi Shalimar (care-mi place mult) dar l-am exclus pentru ca nu mi-a placut personajul prea mult (desigur, nu era decat o egoista, nu era cazul sa moara – ce-ar fi daca ar fi ucisi toti egoistii si rautaciosii?) 🙂

    Si Jackie voia bani – de aceea, cred, a si fost de acord ca Simon sa se casatoreasca si, mai apoi, mostenind averea, ea ar fi fost “aleasa logica”. Pacat ca au murit – e posibil ca Jackie sa fi avut o surpriza neplacuta si sa ramana la fel de saraca. 🙂

    A fost o tema incitanta, dar care, cred, a pus in dificultate pe cei care nu sunt pasionati de acest gen de romane / filme.

    Sa ai o saptamana minunata iti doresc! Zi frumoasa! Pupici! <3

    • avatar Mirela says:

      Wow, Diana, felul în care ai ”aranjat” tu lucrurile dă o turnură neașteptată romanului! Fiind o ficțiune a maestrei Agatha, putea fi și așa…Egoista Linnet să nu-i lase nimic moștenire lui Simon, lăsându-și averea aiurea, poate vreunei asociații de protecție a obiceiurilor mogule din India, așa că cei doi ar fi rămas cu iubirea lor, care nu era deloc de neglijat. Știm că Jackie fusese cândva bogată, trăise în lux, așa că ar fi găsit ea ceva să remedieze situația, hahaha! Ce-mi place că țesem o nouă poveste pe baza celei clasice! 😉 🙂
      Da, a fost una din cele mai incitante teme, păcat că unii nu au putut scrie.
      Cândva m-am străduit să scriu și eu la temele cu parfum de … inimă, înger, pâine ori rapiță, dar tot a ieșit ceva.
      Temele alea au fost nepotrivite, de acum le triem împreună, pe grup. 😉
      Oricum, nu e cu supărare, două povești să fie și eu tot sunt bucuroasă să le citesc! 🙂
      Zile minunate îți doresc, Diana, pupici! :*

  5. avatar Suzana says:

    Ce colectie fabuloasa de parfumuri! O aroma perfecta trebuie sa aiba si sticlute pe masura. Atractia sticlei e pe primul loc si apoi te lasi purtata de valul aromat!
    Multumesc pentru frumoasa prezentare. Si evident, noroc cu acest celebru roman al Agathei Christie! 🙂
    O duminica excelenta si o saptamana inspirata!

    • avatar Mirela says:

      E o artă să creezi un parfum, să-l imaginezi, să-l compui, să-l finisezi…Să-i găsești sticluța potrivită, frumoasă, prețioasă, ambalajul, numele, totul, asemeni unui tablou, sculptură, carte, simfonie, personaj ilustrat, lucrare de grafică, acuarelă sau operă muzicală. Pentru că și parfumul e compus din note: de bază, de mijloc și de vârf! 😛 🙂
      Mulțumesc frumos, Floare de Colț! 🙂
      O săptămână minunată! 🙂

  6. avatar Adriana says:

    Deși am gasit in poveștile voastre un cumul de informatii despre parfumuri si personaje si chiar daca vazusem filmul in interpretarea lui Suchet in rolul lui Poirot, am recitit pentru documentare și amănunte romanul „Moarte pe nil”, intreg, saptamana trecuta. Pasiunea ta pentru parfumuri, insa, parca intrece ceea ce stiam cu toții a fi Agatha. Mie aceasta înnoire mi te-a adus, din nou, pe tine cu informațiile pretioase despre lucruri și arome pe care eu sigur nu le-as fi prezentat astfel. Chiar am fost putin pe ganduri, caci povestile scrise deja ..nu mai lasau loc de alte arome și interpretari. Stiu insa ca de cate ori o voi citi pe Agatha, dincolo de parfumul mortii și al frumusetii, mie imi va veni in minte aceasta temă și numele tau. Te felicit pentru tot ce esti și detii. Succes..vouă!

    • avatar Mirela says:

      Nu, moartea nu are parfum, are duhoare, Adriana.
      ………………………………………
      Dar aveau personajele înainte ca ea să pună stăpânire pe ele. 😉 Nu poți fi bogat dacă n-o meriți, cred.
      Mie numai ecranizarea din 1978 mi-a plăcut. Suchet e mai bun în rolul lui Poirot, dar acest excepțional roman e cel mai prost ecranizat cu Suchet, pur și simplu nu au reușit. Sau a fost prea bun celălalt, se mai întâmplă. Oricum, Suchet e cel mai bun Poirot.
      Succes și ție, Adriana!

    • avatar Adriana says:

      Când crimele abundă, acesta fiind genul Agathei, după cum știm, de aici ideea cu parfumul mortii, in litere vibrante de mister. Atat. Felicitari inca o data.

    • avatar Mirela says:

      Aha, o metaforă, așa da, ești tu toată aici! 😉
      Mulțumesc, chiar m-am străduit! 😛

  7. avatar Dana says:

    Mă bucură în tot acest articol al tău mai mult decât o frază, iar faptul că reuşeşti să caracterizezi un personaj în doar câteva vorbe este uimitor. “L-a luat pe Simon de soţ, întocmai ca pe un trofeu… puţin îi păsa de sentimentele celorlalţi, inclusiv de cele ale celei mai bune prietene” -prin aceste cuvinte oricine putându-şi face o idee clară despre moştenitoarea cea fără scrupule. Vezi, tu ştii mai bine, iar când spui că printre culori te simţi acasă, printre litere în weekend, iar printre parfumuri în vacanţă, deja spui foarte mult despre tine. Îmi amintesc vreo câteva dintre poveştile tale parfumate din anii trecuţi, nu multe pentru că am dat peste ele întâmplător şi întrebarea pe care mi-am pus-o atunci “Oare cum poate scrie cineva aşa?” fără a gândi că vreodată voi participa şi eu la jocurile parfumate… O săptămână aşa cum ţi-o doreşti să ai, Mirela!

    • avatar Mirela says:

      Moștenitoarea și-a meritat soarta.
      Nu aprob crima, dar asemenea oameni, cruzi, nerecunoscători sorții, nu merită mai mult.
      Îți mulțumesc din suflet, dragă Dana. Uneori dau peste câte un om ca tine și nu pot decât să mă bucur.
      Ne mai întâlnim pe fb, aici numai despre culori și ilustrații cred că voi mai scrie. O săptămână aşa cum ţi-o doreşti să ai, Dana!

  8. avatar Mala says:

    In sfirsit ajung sa citesc povestile parfumate ale temei, ajung sa simt, la propriu, miros de litera si aroma de parfum. Si asta doar citindu-va.
    A fost, aici la tine, un regal de amintiri, un regal de nume celebre adunate intr-un buchet fantastic de cuvinte maistru mestesugite. Un regal de arome, o fantastica colectie de marci celebre pe care ni le-ai readus in atentie. Si-ti multumesc draga mea.
    Ramin aceeasi cititoare ferventa a scrierilor tale, Mirela, chiar daca nu las vreo urma de comentariu la text, ramin aceeasi admiratoare a elegantei si frumusetii a ceea ce faci in virtual si nu numai.
    Cu mult drag, te imbratisez <3

Leave a Reply