Prima noastră pisică a fost un motănel de rasă birmaneză, o minune mătăsoasă bej-alb-neagră cu ochi albaștri, pe nume Robert. ”Pițilușul Robert”, cum a devenit în scurt timp numele lui, nu era proprietatea noastră, fiind doar în gazdă la noi. Proprietarul era din altă localitate, dar fiind student și coleg cu noi la arte, ni l-a încredințat spre îngrijire. Ne-am atașat rapid de minunăția aceea de felină mică, l-am iubit și l-am răsățat. Și sufeream vara, când Tamas îl ducea acasă la Târgu Mureș, dar ne bucuram toamna, când, mare și ceva mai brun, ca un adevărat birmanez, a revenit în apartamentul nostru cald și primitor. Într-o vară a dispărut din casa stăpânului său, așa că soțul meu, Xaba,  l-a adus pe Tzi Tzi Niels, o frumusețe de tigrișor argintiu, care a locuit 7 ani la noi, ca membru cu drepturi depline în familie, fericit și el, și noi. După nașterea scumpei noastre Enya, și la insistențele medicului pediatru, l-am dat în grija unei prietene, Cristina, care l-a iubit și îngrijit la fel de bine, ba chiar l-a și însurat cu negruța Sheila, pisica de rasă a medicului meu, cu care Niels a avut trei rânduri de pui, toți adoptați de familii bogate din Germania. A trăit ani buni în casa Cristinei, unde a fost iubit și fericit. Apoi ne-am întâlnit cu un pui de o rară frumusețe, o pisicuță superbă, fragilă și sălbăticuță…A venit astfel în casa noastră frumoasa Serafina. O pisică între pisici! Am iubit-o atât de mult…A fost o iubire mai mare decât își poate imagina cineva care n-a avut niciodată pisici. Enya a adorat-o astfel încât nu făcea aproape nimic fără Serafina, îi arăta ce desenează, cu ce se îmbracă, ba o punea să se plimbe pe caietele sale ca să-i aducă noroc la teză și vă asigur că așa era, notele fiind maxime. Serafina era veselă și ghidușă, însă nu a avut noroc să trăiască mult. Dar a avut marea șansă de a trăi foarte bine. A făcut ce a dorit, a fost stăpâna absolută a casei, cu mofturi la mâncare, așa că mereu i s-a oferit numai ce dorea, fiind o mare răsfățată și mă bucur că s-a întâmplat așa, pentru că a trăit doar 5 ani neîmpliniți, stingându-se tăcut, după o scurtă dar grea boală, rămânând vie în inima noastră. Draga noastră Miți, scumpă Serafina, te vom iubi veșnic, pui moale și pufos, cu inimă blândă și plină de iubire. Suflețelul tău bun și cald sperăm să-și fi găsit odihna într-o lume fără suferință.

Searfinuța noastră...

Frumoasa și neuitata Serafina…

 

Apoi au năvălit cotropitorii! S-a întâmplat așa, fără să ne dăm prea bine seama ce înseamnă să aduci doi pisoi de o lună și jumătate, gemeni, un motănel și o pisicuță, două zgâtii care habar n-aveau de nimic, nici să mănânce, nici să doarmă singuri ori să nu sară de la înălțimi mai mari de 30 cm, ei fiind niște mititei fragili încă. I-am învățat să folosească litiera, să lipăie lăpticul, să adulmece bucățelele de pui fiert, apoi hrana specială pentru juniori. I-am botezat pe fetiță, Picky, iar pe băiețel, Odin, dragii de ei. Ne trezeau la 4 dimineața, se cățărau la (și pe ) noi în pat cu mare greutate, unde începeau să miorlăie subție, dar insistent. Odin, după efortul uriaș de a urca pe plapuma lui Xaba, făcea un pișuc acolo, așa, ca să se ușureze, iar Picky se băga efectiv în urechea mea, unde începea să miaune a foame și a alte necesități. Cu ochii în paișpe, ca să nu se urce pe vreun scaun de unde să cadă, atentă și obosită, nedormită și amețită, îmi începeam chinul zilei: pune-i în litieră, șterge-i, învață-i să se spele, du-i la lăptic, fierbe-le pulpele de pui, răcește-le, ai grijă să nu-i calci, să nu intre sub ceva unde să nu-i vezi, să nu se cațere pe perdelele de unde pot cădea, ori pe scaune sau pe paturi. În prima seară la noi, după ce s-au jucat cu părul Enyei, folosind frumoasele-i șuvițe pe post de corzi de alpinism, le-am pregătit un coșuleț încăpător, capitonat cu saltea din bumbac, dar ei s-au strecurat între revistele din colecția mea de design Iglu și au adormit acolo, tăcând chitic. Inutil să vă povestesc că i-am căutat o oră, am intrat în panică, i-am căutat în vasele de WC din cele două băi, am coborât până în casa scărilor în toiul nopții, am răscolit dulapurile, lăsând vraiște totul… Și muream de somn și spaimă, iar ei nicăieri. Cred că îngerii păzitori s-au îndurat de mine și mi-au arătat calea către raftul cu reviste unde erau ascunși cotropitorii, nevinovați și adormiți unul într-altul, ca doi frățiori amărâți și fără adăpost! I-am așezat frumușel în coșulețul pregătit, după care am adormit și noi, conștienți fiind că a doua zi dimineață, adică pe la 4, va trebui să stăm drept, la ordinele micuților mieunători. I-am găsit dormind înghesuiți, dar fericiți, în cel mai mic coșuleț de pâine din bucătărie, sub tăblia mesei din sticlă, unde nu știu cum au ajuns, dar bine că au ajuns teferi. Am învățat că nicio pisică, niciodată, în fața nimănui, nu se va lăsa dresată de bună voie, nu va face ce-i spui și nici nu trebuie să-i ceri astfel lucruri imposibile! Las-o, știe ea mai bine ce are de făcut și face bine tot, nu te va supăra dacă o lași să aleagă singură ce e mai bine.

Două luni a ținut regimul ăsta de teroare dulce, timp în care Picky a reușit să-și luxeze lăbuțele din spate, dar au pus-o pe picioare medicii de la Trivet în două-trei zile. Vaccinuri, deparazitări, controale, vitamine, grijă, bucurii multe care compensau, și continuă s-o facă, toată această oboseală, atenție, neliniște. Bucuria zilnică de a-i vedea cum ne așteaptă, recunoscându-ne pașii pe scări, cum stau lângă ușă când ne simt, cum ne ceartă la revenirea acasă din concediile petrecute departe, peste hotare, lăsați în grija lui buni, cum torc fericiți în brațele noastre sau cum aleargă prin toată casa, cu grația înnăscută și eleganța specifice numai lor, felinelor. Au urmat alte vaccinuri, deparazitări, controale, cure de vitamine, grijă, iubire reciprocă, giumbușlucuri, curiozități. Jocuri și jucării…Îmi amintesc cât de mirat a fost Odinel când a tors prima oară! S-a trezit torcând mulțumit și se uita cu ochișorii lui mirați la noi, pe rând, apoi iar începea să toarcă subțirel. Sau Picky, în ziua în care a sărit sus pe galerie direct de pe un scaun, înspăimântându-mă, dar reamintindu-mi că e o felină și că săritul și cățăratul fac parte din însăși viața ei. Amândoi pândesc păsărelele de după ferestrele întredeschise, se joacă, se mai ciondănesc uneori, mănâncă numai ce le place, dorm unde vor ei, nu li se impune nimic și totuși nu fac nimic care să ne deranjeze. Nu mai vor să doarmă alături și nici nu mai stau în poze împreună. Odin e gelos pe Picky, dar nu are motive, e doar mai posesiv. Sunt cei mai sinceri membri ai familiei, chiar dacă se mai zgârie reciproc, mai ales Odin, care e un pic agresiv cu Pickyța…Dar nu mint, nu se răzbună, nu invidiază, sunt cei mai calzi și direcți din lume, ne înveselesc mereu și fiecare zi e o provocare pentru ei, fiind niște suflețele care s-au atașat de noi, cei care am avut și continuăm să avem grijă de ei.

Toate astea îmi spun că da, merită să cunoști aceste superbe animăluțe, să cunoști adevăratul suflet de pisică și atașamentul lor fără egal, să le iubești necondiționat. Mândria lor justificată, de superbe ființe care, primite adesea pentru un castronel de supă după ușa din bucătărie, te trezești că ți  se așează pe cel mai luxos fotoliu din sufragerie și ți se pare firesc să rămână în cel mai bun fotoliu al casei tale, doar acolo le este locul! Pisicile.
În 28 februarie sunt trei ani de când o mămică pisică, ținută de o femeie sărmană și iubitoare de animăluțe, poate prea multe și cam înfometate, bietele, a adus pe lume trei pui, din care doi, Picky și Odin, au avut șansa să ajungă la noi, unde sunt fericiți, sănătoși și ocrotiți.

Picky și Odin, vă dorim La mulți ani frumoși, sănătoși, liniștiți și plini de bucurii! Să aveți viață lungă și fericită! Miau-mulți ani minunt de frumoși, dragii noștri pisoiași! Să fiți cele mai fericite pisici! Și noi să fim sănătoși, ca să avem grijă de voi, minunaților!

 

enya cu picky si odin

Enya cu Picky și Odin! 😛 Fotografie prelucrată

 

 

picki si odin mici

Picky si Odin mici

 

picky odin2

Picky si Odin micuți, dormind pe fotolii

995256_676131235755059_615172919_n

Picky si Odin

1237320_628157077219142_2078927634_o

Odin

1278114_628156943885822_409068794_o

Picky

1397452_865548210146693_2478940148115754710_o

Picky si Odin

1401779_661365127231670_1555935171_o

Picky

1526130_755580877810094_7629984429406895165_n

Odin

1908309_755580921143423_3625164986522542260_n

Picky si Odin

1960877_734332556601593_1906175027_o

Picky si Odin

10277454_758847387483443_939359262188857752_n

Odin

2picky

Picky

3picky

Picky

4odin

Odin

4picky

Picky

10540868_877578355610345_8363529444780502869_o

Odin

1461206_677807042254145_2096077321_n

Picky și Odin

10321135_774065392628309_7749322468736895282_o

Picky

lma picky si odin

La mulți ani frumoși și sănătoși, Picky și Odin!

                                                                     Ziua lor e în 28 februarie, dar le spun de acum La mulți ani frumoși și sănătoși!!

12 Responses so far.

  1. avatar Griska says:

    Miao, mulţi ani trăiască!!!
    Să fie mereu voioşi, poznaşi şi, mai ales, sănătoşi!

  2. […] cu parcarea: aici & Recomand postarile: La multi ani frumosi…., Mărţişor, vine(ri), Ce-am făcut în ultimii cinci ani…?, Fără. […]

  3. avatar Diana says:

    Sa va traiasca ani multi si la fel de frumosi! Si voi sa fiti sanatosi si sa va bucurati de ei mult-mult timp!
    Ce poveste minunata! Imi tot zic sa scriu povestea animalutelor pe care le-am avut de-a lungul anilor si mereu… aman. Ma bucur insa citind povestile altor animalute fericite! Minunate sunt pisicile! Bine, as zice ca prefer cainii dar… as minti! 🙂 Imi plac la fel de mult.
    Picky si Odin sunt minunati! Fotografiile au prins dragalasenia dar o inmultesc cu 100.:)E bine ca nu dau iama pe mobila, devastand totul in cale – uneori asta fac motanii nostri. 🙂 Citind aventurile celor doi ai vostri imi vin in minte nebuniile pe care le-au facut (si le fac) si ai nostri.
    Gata! Plec de aici cu zambetul ajuns in suflet! 🙂
    Pupici cu drag!

    • avatar Mirela says:

      Mulțumim frumos Diana, fie cum spui tu și pentru tine înzecit!
      Da, sunt cu adevărat minunați, deosebiți, și să știi că au distrus toată mobila, suntem la a treia retapițare la scaunele din piele, hahaha! Au acum fiecare pomișor de cățărat și își ascut acolo gheruțele, dar decât casa curată, perfectă și sobră, mai bine plină de giumbușlucuri și mereu în dezordine. Prietenii noștri niciodată nu ne întreabă de ce sunt zdrențuite scaunele de birou, altfel nou-nouțe, iar care întreabă, înseamnă că nu ne e prieten, știu că mă înțelegi! 😛
      Abia aștept povestea animăluțelor tale, la ce suflet ai, știu că le-ai iubit mai mult decât pe tine. Te îmbrățișez cu mare drag! 🙂

  4. avatar pandhora says:

    nu am vrut, dar mi s-au umplut ochii de lacrimi citind despe Serafina ta, amintindu-mi de de pisicutele mele care nu mai sunt…
    dar am si zambint amintindu-mi de Picky si Ondin pe care ni i-ai aratat de cand erau doua ghemulete, acum ne-ai spus si povestea lor…frumooasa, frumoasa poveste 🙂
    am venit aici chiar de ziua lor asa ca le doresc nesfarsite zile vesele, frumoase, sanatoase, multi ani de bucurii le doresc lor alaturi de voi si voua alaturi de ei…la multi ani Picky si Ondin! :* :*

    • avatar Mirela says:

      Da, știu despre pisicuța ta…Chiar dacă ele nu mai sunt, ca scumpa noastră Serafina, rămân în sufletele noastre.
      Picky și Odin sunt unicate, sincer, n-am mai văzut asemenea pisici, îmi întăresc convingerea că fiecare pisică e altfel și e minunată, fără discuții! 😛
      Miau mulțumim în cor, dragă Pandora! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Minunile noastre cu blăniță, care ne fac zilele mai frumoase!
      Nimeni n-o poate înlocui pe Serafinuța, dar pikinii sunt acum veselia casei, membri cu drepturi depline și chef permanent de joacă! 😛
      Mulțumesc Pandora, să fie precum spui, să fie fericiți și sănătoși! 😛

  5. avatar Alex says:

    La mulţi ani de Mărţişor! O primăvară minunată, cu sănătate şi numai bucurii, dragă Mirela! 🙂

    Şi la mulţi ani şi frumoşilor mustăcioşi, care vă fac viaţa mai frumoasă!

  6. avatar Zina says:

    Cred că eram foarte ocupată cu… viroza, de n-am văzut eu la timpul potrivit articolul ăsta. Urările de bine sunt însă plăcute oricând așa că le urez acum, cu mare întârziere, să fie sănătoși și mereu voioși. Câte un pupic pe fiecare urechiușă !
    La miaulți ani, Picky și Odin !

    • avatar Mirela says:

      Pikinii miau mulțumesc cu drăgălășenia lor bine cunoscută! Și le transmit urări pisicești cățelușelor! MUlțumim frumos, Zina! 🙂

Leave a Reply