Iată-ne din nou împreună la o nouă  poveste, parfumată azi cu multă toamnă, pe care apropierea lui octombrie ne-o aduce aproape, cu miresmele ei venite de undeva din amintire sau din închipuire.

From Sarah with love sau toamna într-o gară (poveste parfumată)

Se plimba fără țintă,  târându-și tălpile pantofilor scumpi, gest tât de impropriu ei, grațioasă, atentă și suplă în mișcări. Azi i-ar fi fost prea greu să umble cu capul drept, privind ca dintr-un zbor înalt, așa cum făcea ieri. De ce?! Atâtea întrebări fără răspuns. Răsfira, cu botul ușor ascuțit al minunaților pantofi, frunzele nemăturate de pe aleea din parcul situat aproape de peronul unde trenul care-o ducea acasă în fiecare sâmbătă, după terminarea orelor de curs, trebuia să sosească. Să vină și să plece, n-are decât! Fără el…Adică și mai grav, fără el lângă ea, pe aceeași banchetă, în același compartiment. S-a gândit să-i scrie și să-i lase plicurile undeva, într-un loc știut doar de ei doi, așa că i-a scris că-i e foarte dor. Dar el s-a amuzat de naivitatea ei, după care n-a mai căutat scrisorile. From Sarah with love… Așa că le-a găsit exact acolo unde, plină de speranță, le lăsase mereu, înainte de sosirea trenului.
”-De ce?!”
”-Nu pot, nu ești ceea ce caut, a fost doar așa, un timp în care am călătorit împreună, lucru ce-ar fi putut continua, dar tu ai crezut altceva și nu vreau să te amăgesc”!
-”Amăgește-mă, dar nu mă părăsi!”
”-Acum ești prostuță, gata, fiecare cu ale lui, nu are rost. Și nu te mai înjosi!”!
A fost greu de suportat, și-a astupat urechile. A sărit ca o felină, aproape a dispărut, a alergat mult…Frunzele au luat-o la goană pe aleea umilă, făcând vârtejuri brune, parfumate cu fum aspru și dulceagă umezeală.
-”Mamă, sunt frumoasă? Sunt deșteaptă? Oare nu-s plictisitoare? Nu cumva sunt o urâtă proastă, iar voi m-ați complimentat mereu, doar pentru că sunt a voastră și așa fac toți părinții?!”
Întrebările cădeau ca grindina, strivind tot în cale.
-”Ești minunată și nu va trebui să te îndoiești niciodată de lucrul acesta! Ești mai frumoasă decât majoritatea fetelor, mai isteață, mai bună. Dar ce te-a apucat?!”
-”Îmi spui toate astea așa, pentru că ești mama mea…”
Mama a îmbrățișat-o și a condus-o în compartiment. Anii 70  etalau, în arămiul parfumat al toamnei, paltoane scurte cu cordoane groase, gulere cu revere ascuțite și bine croite, sub care rochiile, pensate pe corp, cereau trupuri suple. Era moda eșarfelor de mătase, adiind a feminitate și a pantalonilor evazați, din care se vedeau tocurile și tălpile înalte ale pantofilor. Rochii mini și cizme lungi, haine bine lucrate și atenție sporită pentru detalii. Era vremea marilor parfumuri! În fumul gării și fumurile toamnei, mama Sarei răspândea un ambrat și armonios parfum, extrem de plăcut, care încălzea griul sec al peronului. La polul opus, Sarah adia tânăr a piersici, trandafiri înfloriți și violete, care își făcuseră loc în parfumul său, potrivit statului de elevă la un prestigios colegiu. Tandru parfum, combinat magic cu stratul de frunze tămâioase, peste care fata călca agitat. Strat care rezista cu stoicism măturilor harnice ale lucrătorilor din gară.

sarah love
Tristețea pusese stăpânire pe ea atunci când observă că el nici nu trecuse prin dreptul geamului lor, pentru banalul salut. O evita, deoarece fusese prea insitentă, nu trebuia să-i tot scrie, l-a enervat cu foile alea pline de prostioare de fată cuminte și timidă. Prostioare puse în plicuri elegante. Dacă le va arăta colegilor?! Alungă repede acest gând, nu putea ca el să fie genul acela. Cine citește nu e un gentleman, iar cine arată, nici atât, așa că, je m’en fiche, concluzionă Sarah. O să crească ea, amenință în gând, și-i surâse mamei, poate pentru că era încă o mică adolescentă, sau pentru că afară se perindau acum peisaje aurii, castanii, roșii-violete, brune, iar toamna își făcea de cap, cu arome de must și mere,  prin gările unde trenul lor oprea scurt. Zâmbetele celor două împleteau un nobil parfum de roade bogate, suculente, parfumate și viu colorate. Roade pe care Sarah le va primi abia de acum înainte, după culesul viilor, după ce livezile se vor descătușa de preaplinul dulce și copt. Atunci va înțelege că nu toți oamenii trebuie crezuți, că nu tuturor trebuie să li te destăinuiești, că poate a fost frumos, atât cât a fost. Va înțelege că gara aceea a lor, cu covor foșnitor și aromat de frunze veștede, va rămâne doar o amintire. Iar viitoarele iubiri vor veni ele, vor da năvală, vor fi multe sau poate doar una, dar puternică, vor rămâne sau nu, cine știe…Dar vor găsi o tânără care deja știe să spună NU, sau să spună DA. Pentru că, în auriul după amiezei de toamnă, Sarah găsise căldura mamei, a compartimentului care oferea priveliști de vis, parfum bogat și familiar, dar mai ales liniștea dorită. Va alerga descătușată prin livada dezgolită de mere, se va tăvăli cu Forest, câinele ciobănesc, prin iarba încă verde, va savura soiuri dulci de struguri parfumați, care au adunat în ei tot soarele verii. O va mângâia pe siameza Kiri. Și ce-a fost a fost, a trecut, gata, mai bine să suferi puțin, decât să nu iubești deloc. Prima iubire s-a stins, a rănit-o, dar sigur va urma una plină de pasiune, zâmbi superba fată, aspirând mirosul altei gări, cu fumuri de toamnă pe peron, cu arome de struguri copți și de must. Urma gara lor, unde tati le aștepta cu automobilul spre a le duce acasă.Acasă! Acolo va regăsi cel mai drag, dulce, vanilat, calm, sigur și cald parfum din lume. În timp ce natura își scutura vlaga pe alei, Sarah va arde scrisorile care n-au fost încă trimise. Cu dragoste.

Edmond Roudnitska a creat parfumul mamei lui Sarah, numit Femme Rochas (lansat în Paris, în 1943). O capodoperă un parfum cald, dens, cu note de ambră gri, bergamotă, prun, trandafir, mosc, mușchi de stejar, lemn de santal, aldehide. Femme Rochas e un splendid și armonios parfum, destinat doamnelor, potrivit mai ales toamna.

nd.28

Parfumul de Lancome, purtat de Sarah, este un parfum proaspăt al tinereții, dar poate fi iubit și folosit până la bătrânețe, fiind verde și aerisit. Creatorul acestui parfum este Robert Gonnon. Notele de vârf sunt alcătuite din caprifoi, mandarină, bergamotă si lamâie. Inima parfumului e inundată de viața pe care i-o dau rozmarinul, coriandrul, busuiocul, dar și alba iasomie. Notele de bază sunt lemnul de santal, lichenii și terosul vetiver. Un parfum fresh, potrivit tinerelor fete și orelor matinale, împrospătând cu tinerețea lui aerul din jurul celei care-l poartă cu eleganță.

 

o.18812

 

Tema de azi a fost aleasă de Mirela Pete, gazda poveștilor parfumate din Clubul Condeielor Parfumate.

 


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.


( Collection closed )
Link tool by Inlinkz

 

26 Responses so far.

  1. avatar Maya says:

    Poveste mirosind minunat a tinerețe, a iubire pură de visătoare. Minunată poveste,nostalgic parfum venit din depărtare.

  2. avatar Gianina says:

    Foarte frumoasa povestea,Mirela!
    Poza cu gara si aleea cu frunze e de la noi?

    • avatar Mirela says:

      Mulțumsec Granina1
      Nu e de la noi, dar nu cunosc susra, aș fi specificat-o. Știu sigur că nu e de la noi, încerc să aflu de unde este. 🙂

  3. Am citit cu strângerea de inimă a amintirilor tinereții. Cine, oare, nu a trecut prin asta ?
    Splendidă poveste, Mirela ! Și parfumată, pe ddeasupra !

    Seară minunată să aveți și să vă bucurați de parfumul toamnei !

    • avatar Mirela says:

      M-am gândit și eu că toți cei care iubesc trec prin asta cel puțin odată. Poate fi povestea oricui… de ieri, de azi, de mâine.
      Mă bucur mult că ți-a plăcut.
      Să te bucuri de parfumul gutuilor toamnei și să ne spui ce minunății vei face cu ele! 🙂

  4. avatar vavaly says:

    ce frumoasa e povestea ta… m a purtat departe, in anii tineretii. pacat ca eu nu am avut alaturi … dar ce mai conteaza, am cazut si m am ridicat pana am invatat :).
    frumos parfum are toamna din povestea ta. parfum de iubire tinereasca si de incredere in puterea tineretii.

    • avatar Mirela says:

      Dragă Vavaly, am simțit strângerea ta de inimă…păcat că tu n-ai avut alături… Acum mi-e mai clar ca oricând că, pe lângă iubirea imensă și grija deosebită ce i-o porți lui Dante, mai este ceva. 😛
      Trebuie să credem în iubire, să cădem doar ca să ne putem ridica mai sus, iubind! 🙂

  5. avatar Silving says:

    Sa inteleg ca te-a inspirat cantecul?
    Acu sa mai fiu la varsta aia,altfel as fi.Nu stiu baietii cum sunt,dar fetele tare mai sunt naive si proaste,ca sa zic asa 😀 Cum am zis si in interviul ala al meu,cu ce greseli n-as mai repeta,cele ale (mai) tineretii ar fi.Da’ na,atunci s-ar fi numit romantism incurabil,atunci scriam scrisori,acu scriem pe bloguri :))
    Frumoasa e atmosfera descrisa,insa.O vezi cu ochii mintii,ca intr-un film.Iar fata,deja stie,o sa creasca ea mare si desteapta :D.
    Pai sa vedem daca oi reusi sa incropesc si eu ceva,sa-mi fac incalzirea printre fumurile de toamna 🙂

    • avatar Mirela says:

      Și cântecul! 😉 Fetele sunt mai sincere, mai naive, dar au totuși intuiție, iar cea care s-a înșelat odată, nu o va mai face. Iar băieții mitocani vor trebui să se mulțumească cu rămășițele de la masa celor care știu să se poarte cu fetele! 😛
      Văd că ai reușit! 😀

  6. avatar Vienela says:

    Nu reusesc sa las linkul in tabel, probabil din cauza ca ai setat sa nu putem da clic dreapta pe blogul tau. Te voi ruga sa ma asezi tu in tabel. 🙂
    Ah, daca le-ar fi atat de usor tinerilor sa treaca peste iubirile neimplinite, ce bine ar fi! Din pacate, abia maturitatea sau trecerea timpului aduc intelepciunea care le permite sa spuna: prima iubire s-a stins, dar va veni alta, mai frumoasa… Tocmai am auzit ca un tanat si-a luat zilele din cauza suferintei in dragoste, izbindu-se cu masina intr-o alta masina. 🙁
    Tare, tare mult mi-a placut felul in care ai povestit despre Sarah.
    O duminica si o toamna minunata sa ai, Mirela!

    • avatar Mirela says:

      S-a rezolvat!Nu am făcut nicio setare, dar voi verifica eu. 😉
      Mă bucur mult că ți-a plăcut!
      O zi minunată îți doresc!

  7. avatar Gabi says:

    Draga Mirela, am venit si eu cu ceva:Toamna pictata.
    Tu ai scris o poveste romantica ce unora dintre noi ne aduce aminte de tinerete si chiar de o gara.
    Sa ai o seara frumoasa, Mirela!

  8. avatar Cătălin says:

    Foarte frumoasa, dar in acelasi timp foarte trista, povestea Sarei…
    Ca un facut, amandoi am ales sfarsituri dramatice in editia asta. 🙂 Si totusi, eroina ta mai are inca sansa revenirii…
    Ma surprinde intr-un mod foarte placut faptul ca ai apelat si tu la combinarea literaturii cu muzica, fixand povestirea in jurul personajului principal din ‘From Sarah with love’.
    Dupa cum ti-am mai spus, in coplesitoarea majoritate a cazurilor eu doar asa pot scrie, motiv pentru care ma bucur foarte mult cand constat cat de captivante sunt textele literare scrise astfel. 🙂 Pe ale mele nu le puteam ‘judeca’ prea bine din perspectiva criticului, asa ca oferindu-mi-se exemplul asta, n-am decat cuvinte de lauda. 🙂

    • avatar Mirela says:

      Cred că m-ai influențat fără să-mi dau, pe moment, seama…E foarte adevărat că muzica, mai mult decât cuvintele, îmi creează stări sufletești pe care ulterior le transpun în fragmente literare, desene, picturi. E regina artelor, muzica, eu recunosc asta, deși sunt artist plastic. 😉
      Mulțumesc frumos, Cătălin! 🙂

  9. Poate că pe fiecare frunză care cade este scrisă o poveste de iubire. Este atât de frumos scrisă povestea aceasta de iubire încât sunt convinsă că va fi asemeni frunzei pe care vântul o poartă din loc în loc până hăt departe, şi mulţi o vor citi, gândind la propria lor poveste de dragoste.
    Îmbrăţişări cu drag.

    • avatar Mirela says:

      Așa este, ar fi frumos să ne poată povesti fiecare ce simte, ce vede, ce aude! Fiecare frunză…Ar fi romane întregi, care mai de care mai frumoase! 😛
      Îmbrățișări și urări de foarte bine, dragă Auraș! 🙂

  10. avatar -X- says:

    ” O de Lancome ” l-am cumparat recent, asta vara, de la magazinul Unirea din Bucuresti.
    M-a atras tocmai prospetimea lui si starea de optimism pe care o induce fiecare picatura pulverizata.

  11. avatar elly weiss says:

    O poveste care nu-i poveste, care poate fi a oricaruia dintre noi. M-a facut sa ma gandesc continuu la cineva cunoscut. 🙂
    Delicate randuri, pline de prospetime si parfumuri tomnatice. De fapt nici nu imi gasesc cuvintele ca sa spun cat de mult mi-a placut si n-o gasesc decat foarte putin trista. Mai degraba este strabatuta de speranta si mi se pare firesc luind in calcul varsta eroinei povestii. 🙂
    Superb, Mirela, ca de obicei! Imbratisari si iti multumesc ca faci ca Povestea sa existe.

    • avatar Mirela says:

      Nu este tristă, e un prag peste care trec adolescenții. E foarte bine că Sarah a descoperit la timp cu cine are de-a face! 😉
      Nu mă mir că te-ai gândit la cineva cunoscut, poate ne-am gândit la aceeași persoană, căreia îi doresc tot binele și norocul! 😛
      Eu îți mulțumesc, te îmbrățișez cu mare drag! 🙂

  12. […] Despre toamnă au mai scris şi alţii. Îi găsiţi aici. […]

  13. […] Despre toamnă au mai scris şi alţii. Îi găsiţi aici. […]

Leave a Reply