Un deșert parfumat de Serge Lutens

Când Pandhoraa a propus tema Parfumul deșertului, am simțit un fior ca la reîntâlnirea cu cineva care a însemnat mult  și a rămas o amintire dragă, sau mai mult decât atât. Că mi se întâmplă asta când se pronunță ”Veneția” sau se derulează imaginile lagunei, nu mă miră, trăiesc iubind Veneția, străbătută la pas sau pe apă de mai multe ori,  magnetul venețian funcționând reciproc și senzual.  Dar în deșert, în apropierea lui, către el, în jurul lui, n-am pornit niciodată. Poate că voi alege Tunisia într-o vară,  oferă evadări în singurătatea stranie a dunelor moi și schimbătoare, a nisipurilor aurii pe care nemilosul soare deșertic le schimbă după voia-i. Explicabil sau nu, am nostalgia deșertului de pe la 19 ani, când citeam Cvartetul din Alexandria al lui Lawrence Durrell, tetralogie romanescă unică prin alternarea punctelor de vedere şi prin multiplicarea aproape infinită a direcţiilor narative. Într-o scrisoare către Durrell, Henry Miller afirma că nu există nimic comparabil cu Justine, primul volum al tetralogiei amintite,  în literatura engleză. Îmi amintesc cum autorul trecea de la femeie direct la oraș, Alexandria (Egipt!) de la întunecatele secrete la încercarea de mântuire prin decădere.  Prin Justine, autorul ridica Alexandria în rândul orașelor-personaj, alături de Dublinul lui Joyce și Londra lui Dickens. Complexă, lipsită de inhibitii, pătimașă și cinică, Justine rămâne greu de descifrat, dincolo de exotismul erotic pe care îl reprezintă. E ca deșertul: înșelătoare, caldă și rece, schimbătoare și stranie, infidelă, pasională, frumoasă. Străjuită la un capăt de mare, dar întinsă leneș la celălalt către deșert, Alexandria și-a trăit cu pasiune gloria și decadența. Evadările Justinei cu automobilul, în noapte, spre deșertul misterios, erau comparabile cu orașul atrăgător și respins, în mod contradictoriu. Iubită, dorită, invidiată, Justine era incapabilă sa se regăsească pe sine. Deșertul e incapabil să rămână fidel unei forme, fiind adesea o Fata Morgana , oferind fântâni închipuite de falsă răcoare și miraje feerice, nicicând atinse. Ca dragostea Justinei pentru scriitorul Darley, ca dragostea aceleași Justine pentru frumosul și aristocraticul Nessim. Justine păstreaza senzualitatea  Alexandriei, a vieții ei de noapte și sfârșește prin a-și aduce singură ruina.Deșertul e înconjurat, parcă, de oglinzi care îl metamorfozează de câte ori cineva încearcă să-l înțeleagă. Parfumul femeii Justine se numea Jamais de la vie...Oare a înțeles cineva, cu adevărat, deșertul?! Odată voi călca și eu cu sfințenie nisipul fin și nestatornic, dar până atunci, rămâne să privesc (în fotografii și filme) dunele, mirajele, soarele, cerul, nesfârșitele întinderi stranii,  superbe, și să-mi imaginez, mai ales, parfumul. Un parfum sec, solar, un pic dulce, de fum, uscat, de aur neatins,  de imensitate și de țărm îndepărtat. Dar și de oaze răcoroase cu ape limpezi, popasuri rare, între cărări umblate și de mii de ani…aceleași. Până îl voi simți sub tălpi, îi voi inhala  mireasma prin creația de excepție a marilor artiști parfumieri, care iubesc deșertul atât de mult că s-au mutat aproape de el.  Există artiști parfumieri care locuiesc în vecinătatea deșertului, în oaze de verdeață și case minunate, dar avându-l aproape pentru a-i simți mireasma și aurul roșiatic.

 desert-dunes-sunset-246715

Pentru a-i capta misterul într-un flacon prețios, pentru a-l nemuri în veșnica-i transformare. Printre ei  este și unul drag mie, numit Serge Lutens. El imaginează, cu serge lutens marrakeshajutorul ”nasului” luxuryculture serge lutens 3care îi transpune proiectele în parfumuri de preț, Christopher Sheldrake,  o frenezie uscată, dar plină de miresme, ca o furtună stinsă la lăsarea serii, peste deșertul când încins, când aproape înghețat. I-a dat numele de  Chergui , dar unii îi spun ”vântul deșertului”. (Iată aici casa celebrului  Serge Lutens, din Marrakesh, Maroc, designer al casei Shiseido, artist polivalent pe care îl vom sărbători în curând, fiind născut în 14 martie). Chergui nu e un simplu parfum sau un vânt al deșertului, e o aspirație mai mult decât un suflu, care transportă  ierburi, rășini, crengi,  într-o ascensiune inevitabilă. Venind în rafale complete, persistente,  împrăștie miros de  arbuști, tufișuri și chiar fructe de pădure, navigând pe uscat, așezându-se în final pe sevele grădinilor serii, adiind a rășini și ambre bogate. E plin de uscăciune , dar atât de senzual, atât de ambrat și cu aroma aceea de fân uscat, imortele, trandafiri și piele, ca și Cuir de Russie, încât te face să-l vrei aproape. Noaptea cade pe un jar mocnit,  ambrată și dulce-confiată de un alchimist, care este chiar  Chergui… Mierea și trandafirii mai spun odată ”da” și adorm pe patul lemnos și ambrat. Un vânt deșertic complex și perfect pentru Ea și pentru El, semnat Serge Lutens. Nu am fost încă în deșert, dar am avut bucuria să pun un strop de Chergui pe încheietura mâinii. Se deschide firesc, cu note de tutun uscat și arome citrice, dar și de  de nucă, de coajă aspră de nuci verzi și dulce, de nuci uscate…Ambră. Miresme de tămâie curată, fum, soare fierbinte. Miere, trandafiri marocani iubiți de Serge, lemn, camfor, din nou fum, uscăciune, din nou trandafiri și miere. Fân. Lemn cald, uscat. Ambre. E minunat, sobru și senzual în același timp. Bogat, prețios, un adevărat parfum Lutens, prezentat la Salon du Palais Royal Shiseido, unde Serge activează ca designer încă din tinerețe. Chiar dacă domnul Serge Lutens are propriul brand, acum.(“Les Salons du Palais Royal” opened in 1992. Created by Serge Lutens, this first House of Perfumes is dedicated to the most demanding tastes.)

lutenschergui

chergui

L’Air du Desert Marocain de Tauer. Imaginați-vă regăsirea păcii, într-o cameră răcoroasă, epuizați de căldura deșertului umblat, cu fereastra deschisă, lăsând aerul rece al nopții  uscat și plin cu miresmele  deșertului, cu  L'Air du Desert Marocain de Tauerpicantele arome din suk venite deodată, cu surprindere, peste ziua toridă, topită în noaptea violet albastră.  L’Air du Desert Marocain este un parfum al dorințelor, fiind  inspirat de lumea parfumată a deșertului Maghreb, având o aromă puternică, senzuală și pură. E un parfum cu miros uscat, de cedru rășinos, pietre,  trandafiri și iasomie, dar și note de condimente marocane tipice, cum ar fi coriandrul, chimenul și petitgrain-ul. Un parfum unisex, cu cedru și vetiver  peste un fundal de ambră, o aromă a deșertului creată de parfumierul elvețian Andy Tauer.

Auzind despre Guerlain și al său Rose du Nacrée desert, care face parte, împreună cu Encens Mythique d’Orient și Un Bois d’ete, din gama parfumurilor care sugerează misterul deșertului oriental,  am devenit curioasă. Încă nu am găsit aceste parfumuri pentru a cere eșantioane, dar sper să am posibilitatea să-mi satisfac curiozitatea vara aceasta. Imediat ce le găsesc și le inhalez mireasma, vă voi povesti despre ele. Dacă le găsiți, o să vă rog să-mi povestiți voi.

Articole create 906

50 de comentarii la „Un deșert parfumat de Serge Lutens

  1. Wow!
    Ce de parfumuri! Nu îl stiu pe nici unul… Nici macar dupa nume! :))
    O interesanta istorie a parfumurilor. Trebuie sa ai pasiune sa cunosti toate astea! :)) Pasiunea mea sta uneori în alte lucruri, parfumul fiind doar un… rasfat?! :))
    O duminica faina MIrela!

    1. Minnie, fac cu pasiune tot ceea ce vreau sau trebuie să fac, altfel nu pot…Așa că, odată pasionată de parfum, nu pot decât să-l cunosc ca pe mine însămi… aproape. Faci bine că te răsfeți, te felicit, meriți asta și e bine să ai posibilitatea de a te răsfăța cât mai des.
      Te pup, zi minunată îți doresc! 🙂

  2. frumoase parfumurile descrise de tine, nu cunosc nici unul si sunt tare curioasa sa le probez, descrierile tale sunt deosebit de promitatoare.
    Gasesc deasemenea frumoasa paralela facuta între Justine – iubirea neîmplinita a scriitorului Durrell si desertlul! sufletul omului se poate perfect regasi în tot ceea ce se intampla chiar si intr-o singura zi in desert.
    îti doresc sa-ti vezi visul implinit si concediul în Tunisa sa aiba loc cat de curând!
    Sa ai o duminica parfumata! 🙂

    1. Serge Lutens este un mare artist în tot ceea ce face. Ceva mai greu de găsit parfumurile sale, dar pentru tine, care călătorești mult, nu va fi o problemă, în caz că dorești să le cunoști. Durrell a susținut că Justine e doar imaginară și nici el n-ar avea nimic în comun cu Darley…să-l credem?!

  3. Mă tem de deșert și nici nu m-am străduit vreodată să-l înțeleg.
    Îmi dau seama, pe măsură ce scriu, c-am fost în Tunisia, dar nu m-am dat dusă de lângă piscină, iar asta spune multe, mai ales că în alte concedii picam de oboseală după ce băteam necunoscutul la picior.
    Textul tău este luxuriant, ca o oază în toată spaima mea.

    1. Mi-am dat seama citind povestea ta, de mai multe ori…Obsedantă.
      Dacă ai fost aproape de deșert și nu l-ai cunoscut, cu siguranță că respingi orice ține de pustiul acesta, iar atunci e mai bine să stai deoparte.

    2. Odată și-odată va trebui să-mi înfrunt și spaima asta, dar mai amân, cât mai pot.
      În oaza ta mai vin, că-mi place. Mult! 🙂

    3. Mirela, am tot citit și-am recitit și mi-am notat variante de… parfumuri de poveste. Nu pot să mă hotărăsc, asta nu-i o noutate, 🙂 așa că vin cu 3 idei. Eu cred că am fost atentă și nu s-au dezbătut în forma asta:
      1. Parfumul primei întâlniri.
      2. Parfumul unui déjà vu.
      3. Parfum în albastru-verzui.
      Am zis că vreau vreo două zile, dar am uitat că atunci când mă pasionează ceva, nu mai fac nimic altceva! 🙂
      O noapte liniștită. Acum mă pun pe citit povești! 🙂

  4. povestea ta are cu adevarat parfumul desertului,l-am simtit…
    nici eu nu am ajuns inca sa calc pe nisipul fierbinte dar ca si tine sper ca la un moment dat sa mergem in Tunisia,Egiptul este mult prea plin de turisti…
    parfumurile pe care le-ai ales au prins in flacoanele lor parte din acest mister al desertului care va ramane de nedelusit…
    am cautat cartea pe internet ca sa o comand dar nu am gasit-o disponibila,o sa ma opresc intr-o zi la Carturesti…trebuie sa citesc acele 4 volume cu adevarat magnifice…
    o noapte cu adevarat parfumata de amintirea a ceea ce inca nu cunosti iti doresc draga Mirela! 🙂

    1. Și eu am început să resping Egiptul, din același motiv. Marocul parcă sună și mai bine, să vedem, vise, vise, Pandhoraa dragă!
      Parfumuriel acestea au un mister aparte, creatorii lor sunt misterioși și deșertul ce le-a inspirat de asemenea.
      O să-ți placă această tetralogie, merită., e captivant, are stil și te farmecă!
      Să ai o duminică plină de parfum și bucurie!

  5. Imbatatoare, parfumurile desertului, marea de nisip care atrage ca un magnet firile visatoare deopotriva cu acelea aventuroase. O descriere fermecatoare, ca de obicei.
    P.S. Mirela, verifica, te rog, pingul, a aparut in coada cu o mare cantitate de cod.
    Duminica parfumata !

    1. Așa mi se pare mie deșertul, mai ales cel din vecinătatea marilor orașe, cu grădinile lor parfumate.
      Am verificat, nu este nimic în plus, poate la tine apare așa, dar aici chiar nu e nimic în neregulă. Sper să se fi rezolvat, mulțumesc de atenționare. O zi frumoasă, Zina dragă! 🙂

    1. Melly, Chergui nu e chiar parfumul meu preferat, dar îmi place mult. Mă bucur că ți-am adus bucurie cu povestea mea parfumată. Să ai o zi superbă! 🙂

  6. Cat de frumos ai descris-o pe Justine si cat de clar se vede intinderea misterioasa a desertului in povestea ta! Nu am citit cartea, dar cu siguranta o voi cauta, pentru ca Justine mi-a starnit curiozitatea. Nu am avut ocazia de a vedea desertul si nu imi puteam inchipui cum miroase, nici daca exista vreun parfum in afara nisipului incins. :))
    Sa ai o duminica minunata. Mirela!

    1. Am senzația că această tetralogie, Cvartetul din Alexandria, o să-ți placă.
      Nici eu nu l-am văzut decât prin mireasma celor ce i-au recreat parfumul și din filme și poze.

  7. As fi in stare sa citesc la nesfarsit descrierile tale despre parfumuri, Mirela. Aflu de fiecare data lucruri incantatoare care ma fac sa-mi doresc o parfumerie intreaga doar pentru mine. 🙂

    1. Mă bucură nespus aprecierea ta, dragă Nina! Eu mi-aș dori chiar mai mult, să creez un parfum, măcar unul! 🙂
      Poate meregm odată împreună la Salon du Palais Royal, să ne bucurăm de creațiile semnate Shiseido șimai ales Serge Lutens…și apoi mai departe!
      O zi minunată! 🙂

  8. Cind imi povestesti despre ambra, tamiie, soare si frumusete m-ai cucerit din prima. E atita sensibilitate in materialul de fata incit te face sa meditezi la nemarginire si eternitate. Si cred ca desertul are o influenta mistica asupra tuturor tocmai datorita necunoscutului si misterului pe care le asterne la picioare.

    1. Excelentă sinteză! Acest deșert misterios în care căutăm, de fapt. să ne regăsim…Așa cum transpare special și din textul tău, care mă face să revin , să-l recitesc. Iar influența mistică e categorică. O noapte liniștită, Mala! 🙂

  9. Probabil ca daca as avea posibilitatea as rataci prin desert, o vreme macar. De cand eram copil am fost fascinata de desert, de Egipt si in general de lumea araba. De altfel v-am spus si cred ca se vede, se simte.
    M-ai purtat cu parfumurile prin aceasta lume uimitoare, despre care s-a vorbit si scris mult, la care multi viseaza insa pe care nu multi o inteleg asa cum este. Cand spun „asa cum este” ma refer la a lua acea lume cu bune si cu rele. Caci numai astfel este frumoasa.
    Cred ca parfumurile sunt extraordinare, cred ca emana miros de desert si de 1001 de nopti insa…nu cunosc nici macar numele lor 🙂 Dar timpul e inainte.
    Cartea aceea e o poveste de dragoste ce doare…eroina pare la fel de misterioasa ca si acea lume…ca desertul.
    Nu vei regreta mergand in Tunisia sau poate Maroc. E la fel de frumos. 🙂
    O saptamana minunata sa ai, Mirela draga!

    1. Am văzut că ești fascinată, atunci sigur trebuie să mergi odată…așa cum ai mers și în Egipt!
      Maroco-ul și Tunisia sunt pe lisa de așteptare, poate peste doi ani, sau la toamnă, acolo e cald și toamna.
      O zi minunată îți doresc! 🙂

  10. Desertul e locul unde cerul se uneste cu pamantul, locul in care Binele si Raul dau marea batalie, unde omul, singur, ajunge sa-si infrunte demonii, sa-si gaseasca armonia sufletului si linistea mintii. E liniste in desert, desi uneori se aude suieratul tainic al vantului intre dune si ai senzatia ca iti tiuie urechile – poate chiar tiuie, de la atata liniste 🙂 Pana si miscarea aerului pare ca se simte, ziua, la amiaza.
    Bineinteles ca n-am idee cum miros perfumurile prezentate dar mi-as putea imagina… 🙂
    Frumoasa intinderea de nisip valurit – cat de inselatoare este 🙂
    Iti doresc sa pasesti pe nisipul desertului si, daca poti, sa te departezi putin de multimea din zonele amanajate pentru turisti…
    Saptamana minunata iti doresc.

    1. Superb comentariu, ca o poveste în sine Diana dragă!
      Și au aștept asta, mi-a plăcut mult povsetea ta…Mulțumesc.
      o zi cât mai reușită să ai! 🙂

  11. M-ai facut curioasa cu cartea aia,s-o caut sa vad de e pe site-ul de unde normal comand carti.
    Si mie imi place sa citesc carti arabe,si eu as vrea sa vad Tunisia,de mult timp.
    E ceva misterios cu desertul asta!
    „L’air du desert marocain” suna bine de tot, macar dupa nume, pâna oi ajunge sa-i simt parfumul.
    Sa ai o saptamana frumoasa,Mirela!

    1. Să o cauți, se găsește online, e o carte care ți-ar plăcea, sunt sigură.
      E misterios, asta-i clar…Auzi, parfumul ăsta e elvețian, deci mai aproape de tine decât de mine, eu cred că găsești un tester la un shop de parfumuri. Ce zici?! Te pup, zi frumoasă! 🙂

  12. Irealia :

    Mirela, am tot citit și-am recitit și mi-am notat variante de… parfumuri de poveste. Nu pot să mă hotărăsc, asta nu-i o noutate, :) așa că vin cu 3 idei. Eu cred că am fost atentă și nu s-au dezbătut în forma asta:
    1. Parfumul primei întâlniri.
    2. Parfumul unui déjà vu.
    3. Parfum în albastru-verzui.
    Am zis că vreau vreo două zile, dar am uitat că atunci când mă pasionează ceva, nu mai fac nimic altceva! :)
    O noapte liniștită. Acum mă pun pe citit povești! :)

    Toate îmi plac, chiar prea mult…Of, of, alegem deocamdată Parfumul primei întâlniri, dar rămâne în atenție și Parfum în albastru-verzui, știm noi de ce! Și mă amețește și tema Parfumul unui déjà vu, dar o lăsăm ca As în mânecă. Mulțumesc frumos, ești pasionată, aici chiar semănăm mult!

  13. Drag Mirela, tema aceasta era prea minunată ca să o ratez! Pandhora a propus o temă captivantă si chiar daca am fost extrem de gripata si am trait la temperaturi mari zilele acestea, am venit, mai târziu ce-i drept – si sper să-mi fie iertat acest lucru – să las şi eu povestea mea aici la tine. Farmecul desertului este pentru fiecare exercitat diferit! Am lecturat cu plăcere gândurile tale şi am aflat multe informaţii, unele inedite şi plec de aici cu o nostalgie şi un dor de ducă….
    Mulţumesc pentru această oază de relaxare şi pentru căldura sufletească! O săptămână minunată! 🙂

    1. Am citit,e superb scrisă, dragă Lili! Au fost 18 povești, una mai frumoasă ca cealaltă! Te pup, seară frumoasă!

  14. Este adevărat că deșertul emană o anumită fascinație asupra noastră, iar miresmele lui pot fi inconfundabile și unice, fiecare în felul ei. Ferice de cei care știu să le extragă și să le armonizeze perfect într-un parfum. Eu mă mulțumesc cu descrierile lor amănunțite pe care le descopăr cu uimire de fiecare

  15. .. dată, la tine. O zi înmiresmată, plină de bucurii să ai, dragă Mirela! 😊
    P.S. s-a blocat telefonul, de aceea mesajul este trunchiat. 😁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus