Și pentru că vorbit aici despre premiile Oscar, pentru care s-au făcut deja nominalizările, hai să vedem cine a câștigat Globurile de aur  anul acesta. Poate vă amintiți că am pariat deja pe actorul Daniel Day-Lewis, și bine am făcut:  a fost desemnat cel mai bun actor, prestația sa din filmul Lincoln fiind, fără dubii, cea mai bună a anului 2012. Așa că a primit Globul de Aur pentru rolul omonim din filmul Lincoln. Actrița Jessica Chastain a primit premiul pentru Cea mai bună actriță pentru rolul din filmul Zero Dark Thirty.
Filmul Argo a luat trofeul pentru cel mai bun film al anului 2012 și cea mai bună regie. Felicitări!

Daniel Day Lewis, Golden Globe 2013!

Printre premianţii serii se numără şi cântăreaţa britanică Adele, care a fost recompensată cu Globul de Aur pentru cea mai bună melodie originală, Skyfall, care figurează pe coloana sonoră a filmului cu acelaşi nume, din seria James Bond. Felicitări!

Filmul Django Dezlănţuit, unul dintre marii favoriţi, a câştigat două premii: pentru cel mai bun scenariu, semnat de Quentin Tarantino, şi premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, acordat lui Christoph Waltz.
Pelicula Les Miserables a luat trei Globuri de Aur: pentru cel mai bun muzical, cel mai bun actor în rol principal, Hugh Jackman, şi cea mai bună actriţă în rol secundar, Anne Hathaway, tot la categoria muzical.
Kevin Costner a primit Globul de Aur pentru cel mai bun actor de televiziune, pentru miniseria Hatfields & McCoys, care a fost filmată în mare parte în România.
„M-a surprins foarte plăcut Argo. În rest, erau relativ uşor de ghicit. Argo este un film perfect, o combinaţie între politică şi cinema. „Django unchained” are un anumit tip de violenţă îmbrăcată într-o formă mai inteligentă. Mi-a plăcut Kevin Costner că şi-a început discursul mulţumind românilor. Les Miserables are o distribuţie senzaţională. Inţial mi se părea bizar să-l transformi în spectacol”, a declarat criticul de film Irina Margareta Nistor.

LISTA COMPLETĂ A CÂŞTIGĂTORILOR la GLOBURILE DE AUR 2013:

CINEMA:

Cel mai bun actor într-un rol secundar într-un lungmetraj: Christoph Waltz (“Django Unchained”)

Cea mai bună coloană sonoră: “Life of Pi” – Mychael Danna

Cel mai bun cântec: “Skyfall” (“Skyfall”)

Cel mai bun rol principal feminin într-un film comedie/ musical: Jennifer Lawrence (“Silver Linings Playbook”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un lungmetraj: Anne Hathaway (“Les Miserables”)

Cel mai bun scenariu: Quentin Tarantino (“Django unchained”)

Cel mai bun film străin: “Amour” (Austria)

Cel mai bun film de animaţie: “Neînfricată/ Brave”

Cea mai bună regie: Ben Affleck – “Argo”

LE: Am găsit la Iulia Kelt pe fb o veche și durabilă iubire de-a mea, o actriță excepțională, de primă mărime: Jodie Foster!

Recomand: AuroraVania,  Elly,Vienela,  Carmen,  Nina,  Lili,  Pandhora,  Daurel,  Karmapolice,Silving,Lili3d,Nina,Zina, Geanina Crisis point.

Categories: Film

26 Responses so far.

  1. avatar Zina says:

    Tocmai ce spuneam… Nu mai sunt actori mari, nu mai sunt filme mari…

    • avatar Mirela says:

      Zina, părerea mea, și nu doar a mea, este că Daniel Day Lewis e un actor de primă mărime, excepțional. Dacă ai văzut My Left Foot, In the Name of the Father sau There Will Be Blood, sigur ai remarcat talentul și forța acestui actor excepțional. Avem de-a face cu unul din actorii mari ai lumii, din toate timpurile.
      Cât despre filme, le-ai văzut? Eu am văzut doar Viața lui Pi și secvențe din Lincoln…așa că nu vreau să mă pronunț încă. La Django Dezlănţuit avem bilete în 18 ianuarie, iar la Lincoln vom merge la Premieră, în 1 februarie.După care voi încerca să evaluez calitatea lor. Viața lui Pi e un film indian, dar nu siropos. Imaginea e fantastică.

  2. avatar madutza77 says:

    Ma bucur enorm ,ca actrita mea preferata a castigat un glob de aur la sectiunea : “cea mai buna actrita in rol secundar intr-un lung metraj” ! Wow ! este atat de talentata si mai are atatea de spus in lumea filmului…:)

  3. avatar Minnie says:

    Trebuie sa ai o pasie sa urmaresti toate astea! Sincer? Eu doar pentru defilarea pe covorul rosu ma mai uit din cand in cand în rest….
    In Viata lui Pi, toata animatia este facuta de un olandez care este nominat pentru un Oscar! Trebuie sa ma mandresc si eu cu ceva, nu? :))

    • avatar Mirela says:

      Sunt pasionată! La Globuri nu m-am uitat, dar la Oscar mă voi uita. Felicitări olandezului tău, sigur că să te mândrești! A meritat, e senzațională imaginea. O zi frumoasă, Minnie dragă! 🙂

  4. avatar Daurel says:

    Si la aceasta postare mi-a talcuit consoarta ce/cum/cine/cand/unde…
    Multumim !

    • avatar Mirela says:

      Sunt convinsă, cred că domunul Day Lewis nu e mai puțin charismatic decât domnul Delon. 😉
      Cu cea mai mare plăcere! 🙂

  5. o mirare: nu ai vazut Brave? Aaaaaaaaau! Nu se poate! Exista viata fara desene animate? Fara gluma, e un film extraordinar, care pastreaza farmecul “desenelor vechi”, pe hartie, e asa, semi-slefuit (in aparenta), ca sa ne pastreze imaginatia in vremea padurilor colcaind de ursi…
    na, ca m-a apucat cronica de film! 🙂
    eu nu am vazut nimic din filmele de mai sus dar ma corectez!

    • avatar Mirela says:

      Of, nu, nu l-am văzut și e o rușine, nu o mirare…Dar remediez curând, m-am abonat la toate filmele nominalizate și premiate, ca să am habar și să știu ce păstrez în arhive.
      Însă pe acesta l-am văzut de mai multe ori. Îl știi, cred, e Coraline. 😛

      Și iubirea mea fără limite:

  6. avatar elly weiss says:

    Mirela, am mai spus-o. Nu mai sunt la curent cu filmele noi. Erau vremuri cand stateam toata noaptea sa privesc ceremonia de la Oscar. Si plecam moarta de oboseala la job 🙂 Totusi, am ajuns ca constat ca pot pierde spectacolul fiindca era prea lung…si implicit obositor. Despre Golden Globe…vag am mai auzit informatii dar in multe pareri emise era unanimitate in ceea ce privea rolul facut de D.Day Lewis. E, cu adevarat, un actor foarte bun. L-am vazut in 2 filme si m-a convins 🙂
    As fi curioasa sa vad Mizerabilii ca musical.. cred ca e interesant. Si pentru Hugh Jackman, care a luat si el un glob.
    O seara frumoasa, Mirela! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Da, și eu vreau să văd Les Miserables. Pe mine mă bucură filmele interesante, noi dar și bune, cum a fost Anonymus, un film destul de recent și senzațional. Știu că nu te atrag filmele și ceremonia Oscar, dar cu timpul poate vei reveni la vechea dragoste pentru sala de cinema. O seară frumoasă să ai, Elly dragă! 🙂

  7. […] comentat Golden Globes 2013 … on Nici mie nu-mi vine sã cr…Profilaxie « I… on Nici mie nu-mi vine […]

  8. avatar CARMEN says:

    imi place Adele, o voce superba! imi plac musichall-urile de cand eram mica, deci sunt sigura ca mi-ar place si Les Misérables si ma bucur mult ca Jodie Foster a primit Cecil B. DeMille Award, pentru ca este una din actritele mele preferate!
    Am vorbit cu un coleg de serviciu, care este fan-cinematografie si care are filmele intrate sub lupa Oscarurilor – poate imi imprumuta si mie sa vad ceva… numai timp nu am de unde imprumuta :)))
    Te pup Mirela draga. Sa ai o saptamâna plina de realizari!

    • avatar Mirela says:

      Jodie este o actriță a cărui talent e dublat de o inteligență deosebită. O admir enorm. Iar Adele are o voce, un stil și o naturalețe numai ale ei, e o mare artistă!
      Ai noroc cu colegul tău, eu cred că le cumpăr. Pe unele, văzându-le în cinematografele de la mall, aștept să le mai scadă prețul, e firesc așa. Sper că vom povesti filmele văzute. Mulțumesc Carmen dragă, o săptămână minunată îți doresc! 🙂

  9. uite ca m-ai provocat! nu reuseam sa navighez pe blogul tau, dar in postarea cu canapeaua mi-ai zis :uita-te la comentariile de ieri” si mi-am lipit ochii de ecran, sa vad asa spalacit, decolorat, in coltul stanga-sus, link… dar ce nu face omul pentru desece animate! 🙂
    stii ca am vrut sa intru in competitie cu tine? am vrut sa prezint “Oscar de Cugir” pentru desene animate, si m-am lasat pagubas pentru ca nu am stiut cui sa dau premiul cel mare… ca mor de dragul motanului, dar si pentru madagascar sau happy feet sau shreck sau carter from mars sau… Ooo, ice age! asadar, precum magarul lui buridan, m-am invartit prin sala si nu am dat oscarul nimanui! 🙂
    mi-ai dat de treaba, desenul asta nu l-am vazut! ne “auzim” dupa ce il mananc pe painea cu unt, la cafea! 🙂
    zi spornica sa ai!

    • avatar Mirela says:

      Nu e spălăcit, e gri, intenționat e gri! Am ales mereu albul ca fond, negrul ca și culoare de scris și griul pentru ghidaje. Ca să nu încarc cromatic. Rafinament de designer. :))
      Chiar dacă e cea mai încărcată săptămână: ziua mamei e azi, urmează a soțului și a soacrei, eu tot îmi fac timp pentru Brave și filmele la care am deja bilete! Da, tot ce ai amintit aici am savurat, Shrek de zeci de ori, nu, nu glumesc, mai ales partea a II-a m-a dat gata! Tot de dragul motanului. 😉
      Coraline e mai straniu, dar plin de farmec, are o atmosferă originală, ori eu și ai mei suntem topiți după unicitate, original, nemaivăzut. Vizionare plăcută, să asculți muzica, Uite încă o mostră muzicală:

      Singing in rain, living in fidelity, gently
      romancing down
      and if you’re done feeling chances anyway
      open new lenses, make a mess of her
      open new lenses, make a mess of dreams
      Twee de da da
      singing and live, living in fidelity, gently
      romancing down
      and if you’re done feeling chances anyway
      we live somewhere, many doubt you anyway -Bruno Coulais

      O zi cu reușite!

  10. nu am iesit de pe blog; inca se deruleaza lista de actori din “caroline”; impresii “la cald”: mi-a placut enorm inceputul; oscar pentru replica ” ce a zis seful”??? :)); mi s-au umezit ochii la scenele din “familia cealalta”, un vis, un vis, un vis… apoi totul a alunecat spre Stephen King… brr… nu-mi place horror, nici in desene! Sincer, inca sunt aricit!

    • avatar Mirela says:

      Nu, aici e vorba de Neil Gaiman, altă, cu totul altă poveste!
      Nu e horror, e doar atâta ”groază” cât să o sperie pe Coraline și pe alți copii prea curioși. Doar că ea nu se sperie, cercetează și rezolvă, well done! Ecranizarea romanului Coraline și romanul în sine conține una din cele mai frumoase parabole despre importanța familiei (adevărate, nu ”familia cealaltă”. la acre ți se umezesc, întradevăr, ochii…). și cum arată, cu adevărat, dragostea filială și, mai ales, cea a părinților. Nu, nu părinții care oferă doar lucruri, ci cei care oferă dragoste sunt părinții adevărați, e concluzia care se desprinde. Este, poate, cel mai frumos mesaj pe care l-am întâlnit la un film de animație, poate de aceea mi-a plăcut atât de mult… Coraline fiind o fetiţă ce descoperă o uşă secretă în noua ei casă şi descoperă în partea cealaltă a acesteia o versiune alternativă a propriei vieţi. Pentru a se putea întoarce acasă şi a-şi salva familia, Coraline trebuie să se bazeze pe abilitatea ei de a se descurca în situaţii-limită, pe determinarea şi curajul ei.
      E de încercat filmul, dar nu e musai, dacă nu agreezi genul fantasy (cu un pic de horror, doar atât cât trebuie aici).Copiii de școală nu mai pot urmări filmele cu feți frumoși, au nevoie de mister, zâne din păduri, elfi, gnomi și vrăjitori. Dovadă Harry Potter! 😉

      Și încă un film de animație, să vedem reacția la Despereaux! 😉

      http://www.cinemarx.ro/trailere/The-Tale-of-Despereaux-Povestea-lui-Despereaux-284484.html

  11. back in bussines.
    fii atenta ca m-am in scris in anul unu la cinematografie, clasa Mirela.
    impresii “la rece”.
    cum sa nu-mi placa? mie, ca matur, devorator de SF (apropo, daca sunt “clasic”, adica cu mintea ruginita, nu ma mira si nu ma deranjeaza, odiseea spatiala 2001 nu va fi niciodata egalata! roman si film!); hai ca am pornit, ca moara, pana la seceta nu ma mai opresc! ai vazut sunshine? 2003, parca! Inegalabil! cu muult peste odisee ca realizare, uluitor ca idee, dar odiseea e biblia mea in SF!
    revin.
    Caroline e o bijuterie, exact ca Brave pare putin accentuat din condei, nasul mamei “de aici” nu e deloc “la moda”, realitatea este dura rau (onomatopee poetica! 🙂 ), in lumea noastra virtuala iata ca tocmai un copil este cel detasat de calculator! ironia crunta a meselor ciudate nu e pentru cei mici! pur si simplu a fost o palma pentru noi, cei de pe bloguri, cat de frumoasa era viata de dincolo! parinti atenti, zambitori, iubitori, gata sa se joace in noroi cu copila! imi venea sa mor de dragul familiei si de ciuda pe mine! era clar un mesaj! apoi a scanteiat Murphy: daca totul e in regula, inseamna ca e ceva in neregula! era clar ca e un vis, cautam spilul, cum se va rezolava! de aici se aluneca in horror! sa nu-mi spui ca imaginea tatalui cu gura cusuta e fantasy! mama cealalta, da! gradina, circul, totul e perfect, frumos, fantasy, poveste, pe inima mea! cand am zis ca imi repugna horror nu inseamna ca nu ma uit, nu inseamna ca sunt “fata mare” sau fac matanii! dar eu privesc filmul ca un copil! zau nu vad cum as explica eu scenele, imaginile! gheara aceea poate crea cosmaruri!
    e un film perfect, dar cu cifra 18 in cerc! minim 15! nu as accepta sa il vada un nepot de-al meu de 10 ani! poate exagerez, spun ce simt!
    e perfect ca parabola, ca substrat, ca tema pentru parinti, cupluri, mame singure, clinici psihi… etc! lupte si noroaie sunt si in shrek sau motanul dar… alta viata! 🙂
    este un desen cu un cameleon cow-boy, excelent, desi sunt lupte la greu! desi sunt figuri infioratoare! dar sunt de la natura, sau exprima sufletul, nu sunt rodul violentei unuia asupra altuia!
    revenim la mesaj! copilul are nevoie disperata de dragoste si de actiune! parintii nu-si dau seama, finalul e un premiu al lor… pentru ei, adica “ne-a iesit catalogul, suntem fericiti, hai sa-i luam manusi”, nu au facut-o pentru ca au simtit ca fetita doreste atentie!
    pana la urma copilul a invins prin incapatanare, nu a transformat parintii!
    ce zici, ma opresc? 🙂
    acum ma uit la film!
    pun pagina asta la favorite, o sa vad fiecare film din lista si il “anatomizez” aici!
    vreau diploma! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Da, am văzut Sunshine, e excepțional! Totuși, eu mă dau în vânt după fantasy-uri, nu neapărat după SF-uri. Sf-urile sunt devorate de soțul și , în parte, de fiica mea. Eu prefer tot ce se poate petrece în lumile paralele, în sfera esotericului, a nepalpabilului și nedemonstrabilului imediat, acceptând astfel că nu putem ști tot, dar ne putem imagina, specula și spera, a, da, și intui! 😉 LE: O lume cu zâne, elfi, hobbiți, troli , pitici și vrăjitori ar fi ceva ce m-ar atrage. De aceea fac ilustrație de carte. 🙂
      Bună cronică…Sigur că există suficient horror, dar filmul nu e unul horror în sine, cam asta am vrut să spun. Fiica mea a avut ca preferat acest roman al lui Gaiman, a făcut și referat, a mers și la un concurs unde a luat Premiul I. Se înțelege că l-a citit în original, în limba engleză. Și avea deja 11 ani împliniți, așa că e bine ca nepotul tău să fie trecut de 10 ani, cum bine ai menționat.
      De obicei, copiilor intrați în clasa a V-a nu le e mai este frică. Copiilor nu le mai e frică nici de vampiri, nici de gheara aceea, nici de o lume a spiritelor. Le e frică doar de ceea ce nu pot cunoaște, și aici mă refer la cei dezghețați, inteligenți, citiți, ocrotiți de familie, cu părinții aproape. Le e frică mai degrabă de nesiguranță, de singurătate, de familiile dezbinate, de sărăcie, de lipsuri, de lipsa prietenilor, de izolare. Acestea erau și temerile Coralinei. Părinții erau ocupați și ea a intrat în panică: se mutase într-un loc atât de izolat, fără prieteni, fără un minim de confort…Copiii de azi nu concep să nu aibă un telefon de ultimă generație sau măcar unul foarte bun, să nu știe la perfecție limba engleză, să nu aibă calculator sau să nu-și ia carnet de șofer la 18 ani. Îi atrage Potter, de unde și succesul acestui best seller. Îi atrage Coraline, Despereaux, poate Avatar, poate Corps Bride (e horror, te avertizez), Shrek I, II și III, Cronicile Spiderwick, Narnia, dar nu-i atrage dulcegăria aceea ieftină ce-și zice ”Twilight Saga”. Cel puțin Enyei mele îi repugnă. Râde de vampirism, de iubirile lacrimogene, considerând seria aceasta ieftină, inutilă și nici vorbă să-i fie teamă de ”vampirașii ăia vegetarieni, inventați”.
      Dar îi place Shakespeare! Îi place La răscruce de vânturi, a citit romanul, a văzut fimul și a făcut referat în clasa a VII-a, luând nota maximă. Și Jane Eyre, dar și Frankenstein de Marie Shelley. Recent a citit Mara de Slavici, pentru școală. O plictisește. Dar îi place Nichita Stănescu la nebunie. Și Mircea Eliade. Profesoara le-a făcut aceste recomandări. Revenind la filme, preferă să urmărească The Tudors sau Antoniu și Cleopatra, decât filmulețele romanțioase. Da, clar că și eu le prefer pe acestea! 😉
      Nu sunt în măsură să decernez premii sau să dau diplome, dar fac o excepție și îți ofer cu respect Diploma de Excelență pentru cronica la Coraline și aceste comentarii pertinente și documentate.
      Pentru că da, părinții își cam trăiesc propria viață în Coraline, dar își iubesc mult copilul. Iar dragostea învinge, nu-i așa?! Coraline a demonstrat asta, ca și Shrek sau ca cei din Up!

      Cât despre acesastă capodoperă …chapeaux bas! Fie și numai pentru muzica Enyei

  12. Uf, fantastic dialog! Sunt departe de filmele romance, lacrimogene sau mai stiu eu!
    Imi pare rau ca inca am “un dinte” pentru Caroline, dar, uite, rezonam la Sunshine! Ideea e ca nu vreau sa fiu neaparat “contra”, am “disecat” dupa mintea mea!
    Pentru ca acum intreb: extrage-mi si mie ideea din prima scena, aceea a sfasierii papusii! Se detrama un vis? Ca filmul tocmai dimpotriva, construieste un vis! Iar prezenta “sufletelor moarte” e fara scop si fara finalitate, incearca numai sa indulceasca putin reteta, “sa faci bine” oricui, nu numai “alor tai”! Lasa ca horror e mai mult! nici “prizonieratul” parintilor nu e aventura, e horror sadea! apropo, cum ii scapa Caroline? la plezneala, aruncand pisica in bratele altuia! si nu se tine de cuvant, desi a batut palma! Iar finalul e ca mine, nu ca tine! Caroline are lumea ei, din care fac parte motanul (eraul principal, la urma urmei), baietelul excentric, aparent inadaptabil doar pentru ca nu are pe nimeni de varsta lui (simptom prezent si la Caroline, se intalnesc si scot limba unul la altul pentru ca asa e varsta, de fapt se completeaza perfect!), surorile de la demisol si rusul! Parintii sunt tangentiali! Inteleg ca tu ai adaptat ideile la familia ta si ma bucur, dar cu creionul in mana se vede altceva (in film!). Problema ramasa nerezolvata: unde e sora bunicii baiatului?
    No servus! 🙂

    • avatar Mirela says:

      Te rog să-i spui CORALINE și nu CAROLINE, e extrem de important. Mulțumesc!
      Fructuos dialog, recunosc. Am ajuns să admir arta expresioniștilor din nevoia de a vedea și altceva decât păduri aurii în apus de soare sau doamne zâmbitoare așezate între trandafiri….Arta e cu totul altceva și numai când vom recunoaște că estetica grotescului își are sensul și locul ei pe astă lume, vom recunoaște, de fapt, importanța ei. Importanța artei.
      Nu îmi propun să rezolv nimic, ci să admir sau să resping. Kitsch-ul, pe acela îl resping din start. 😉
      La revedere! 🙂

  13. Buna dimineata! Ai dreptate, si in film e disputa pe pronuntia numelui!
    Finalul textului tau e corect si sunt de acord, mai mult apreciez o arta cu tendinta decat o arta pentru arta! Am incercat sa scot din poveste partile pe care mi-ar fi fost dificil sa le explic nepotului, nepoatei!
    Eee, subiectul zilei e Devereaux, o sa scriu Dev, pentru ca sunt barbat = sunt lenes! Imi e groaza cat de mult am de gand sa scriu! Poate am noroc si se intampla o pana de curent! 🙂
    Asadar, mi-a placut foarte, foarte, foarte mult! Imi propun sa nu fac nicio comparatie sau aluzie la Brave, pentru a nu-ti dezveli nicio idee din ceea ce te asteapta!
    Oricum, si in Dev este relatia cu parintii, cu prietenii cu societatea. deja m-a surprins startul! Dev e altfel, sub toate aspectele! Sa-ti spun cat am plonjat in Darwin? Evolutie sau Creatie? Evident, Catastrofa ca motor! Altceva-ul care va deveni varf, daca e mai bun decat majoritatea! Ma refer la caracterizarea de inceput, pentru ca ideea globala e clara, Binele e in noi, ramane sa ii dam voie sa se exprime!
    Cum incepe povestea? Intr-o societate fericita, avand regulile din mosi-stramosi, se intampla ceva ce va tulbura, in final, ordinea! Apare un sobolan mai altfel decat un sobolan! Greseala banala dezlantuie o catastrofa ce va intuneca lumea! In asemenea conditii Raul infloreste! Ideea de a tine raul la vedere, adica de a-l cunoaste, mai bine prezent si controlat decat ascuns si exploziv!
    Mi-a placut la culme fraza “tie iti vorbesc, vreodata, cartile?”! Am raspuns “Da!”, evident! De cate ori am stat cu cartea in mana si cu capul in nori?
    Scena in care canta regele e, pentru mine, de o delicatete fara margini…
    Am si o miiica revolta! Nu am rezonat in totalitate cu ironia tesuta in jurul fetei de la ferma, Mig (de langa… pig!)! Adica sa stea fiecare in banca sa! Straturile sunt straturi, fara vise aberante! Situatia este imblanzita atunci cand se descopera ca “fiecare are printesa sa!”. Absolut corect! Acelasi palier al povestii are morala: ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca!
    Acum glumesc! Filmul e cu bucatarie, cu parfumuri si cavaleri, asta inseamna succes garantat la doamne! E cu balauri si temnite, succes garantat la barbati! E cu soricei, succes la prichindei! 🙂
    Hai ca ma opresc! Concluzia? O poveste superba, cu domnite si cavaleri, cu principii, cu greseli si salvari, cu povestea povestilor – Cartea! Mi-a placut!
    Concluzia concluziei? Multumesc!
    Ce avem pentru lectia urmatoare? 🙂
    Week-end placut!

  14. avatar vienela says:

    Am vazut ca vorbeai int-un comentariu mai sus despre filmul Viata lui Pi. Ei bine, pe el imi doresc mult sa il vad, mai ales ca am citit cate ceva despre el.

Leave a Reply