Parfumul vinului nobil

 Un soir, l’âme du vin chantait dans les bouteilles:
«Homme, vers toi je pousse, ô cher déshérité,
Sous ma prison de verre et mes cires vermeilles,
Un chant plein de lumière et de fraternité!

(……….)

En toi je tomberai, végétale ambroisie,
Grain précieux jeté par l’éternel Semeur,
Pour que de notre amour naisse la poésie
Qui jaillira vers Dieu comme une rare fleur!

(din L’Ame du Vin — Charles Baudelaire)

…………………

 

Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.

(din ”Spovedanie” de Păstorel Al. O. Teodoreanu)

…………..

 „Eu beau șampanie atunci când  câștig, pentru a sărbători … și beau șampanie atunci când pierd, pentru consolare.„( Napoleon)

 

Vinul a fost cântat de mulți poeți, scriitori, pictori, muzicieni, gânditori,  în opere de o rară frumusețe și profunzime. Fără să fiu băutoare, excepție făcând un pahar de șampanie bună la sărbătorile importante sau un ”deget” de vin rar, când am ocazia, îi savurez mireasma, îi cercetez culoarea și mă încânt privindu-i apele prin transparența paharului, în lumină, în penumbră, bucurându-mă când e auriu și sprințar,  făcându-i complimente când e rubiniu, întunecat și sobru, zâmbindu-i celui zglobiu și roz, ca o dimineață senină de vară. ”Nu cred să fie ceva mai plăcut și mai desfătător la vedere ca rodul viței de vie.” Strugurii, cu soarele verii adunat în ciorchini grei de boabe ca mierea, împrăștiind arome de busuioc tămâios până-n zare, sau doldora de boabe rubinii cu mireasmă amăruie și nobilă, ca un castel vechi și bine durat, sunt giuvaiere ale firii, darnice cu noi, crescând și rodind și din piatră seacă. Strugurii au unul din divinele parfumuri pe care le primim în dar, atât bogații, cât și săracii, fără discriminare. Ce gest nobil, nu-i așa?! ”Nu merită plantat nici un alt arbore înaintea viței de vie. Când sorbiți vinul din cupe, amintiți-vă ca beți din sângele viței de vie, puterea pământului și eternitatea soarelui.” O masă de sărbătoare fără vin e searbădă, iar mesenii simt lipsa părții sale intelectuale, degustând doar suportul ei material, care e hrana. ”Pentru că e mai multă filosofie într-o sticlă de vin, decât în toate cărțile”, atunci când mesenii sunt dintre cei care au ce-și spune, aș adăuga eu. Pentru că ”vinul bun îți vorbește despre el la ureche, iar cel prost se laudă în gura mare.”O masă între prieteni are de câștigat enorm dacă, pe lângă muzica bună și ascultată în surdină, așezăm lângă preparatele culinare cele mai potrivite vinuri.Pentru că un om ”care nu bea decât apă, are un secret de ascuns semenilor săi”. Așa cum cei care știu să facă dintr-o masă între prieteni o bucurie și o desfătare, ”nu trebuie să fie printre cei ce se îmbată cu vin, ci printre cei ce își desfată trupul și sufletul cu vin”, de soi nobil, aș adăuga eu. ”Bucură-te, bea, trăiește-ți zi de zi viața, toate celelalte sunt numai destin.” De la cele mai frumoase pietre prețioase pe care natura le-a făcut comestibile și care-s boabele de struguri, tescuite de tălpi desculțe de tinere frumoase fete, apoi făcute must îmbietor prin mireasmă și savoarea  gustului, iată cum în liniște deplină, se face, încet dar sigur, această licoare pe care zeii o dăruiesc muritorilor de rând și care se numește vin. Am adunat cele mai potrivite mie maxime și cugetări ale unor iluștrii ca Cicero, Alceu, Alexandru cel Mare, Alexandre Dumas, Anton Pann, Shakespeare, Louis Pasteur, Anacharsis, Euripide, pentru a ilustra o dragoste veche a omului de seamă și a omului de rând pentru licoarea parfumată și strălucind de bogată culoare. Să bem împreună un pahar de vin din regiunea Champagne (o mostră de noblețe si eleganță a Frantei, a culturii sale, a artei, arhitecturii, religiei , a mâncărurilor și băuturii specifice),  vin care e preferatul meu și care e o șampanie cu o aromă unică, elegantă, îmbietoare și încântătoare. Celebrând victoriile și bucuria, șampania  este un produs franțuzesc de neegalat, o marcă-simbol. Acidulată și ușor înțepătoare, licoarea  poate fi ”Blanc de Blancs”( struguri albi  Chardonnay), ”Blanc de Noirs”(struguri negrii sau albi, dar șampanie albă, aurie, minunată, din soiuri ca Pinot Noir sau Pinot Meunier) și ”Rosé ”( struguri Pinot Noir adăugați când vinul este aproape de a doua fermentație). Parfumate și cu un gust ireproșabil sunt Dom Perignon, Krug, Feuillatte și Taittinger. Șampania bună poate fi folosită pentru parfumare, atât de perfectă e considerată a fi mireasma sa. Sănătate și bucurii!

vin

 

”Vinul nu este un produs ca oricare altul, pe care îl consumi şi gata. În jurul lui gravitează o adevărată cultură şi mari sisteme de gândire. În cartea Filosofia vinului, scriitorul Massimo Donà, profesor de filosofie în Milano, nu se sfiește să rescrie practic istoria filosofiei europene, din perspectiva relaţiei cu licoarea bahică. De la sărbătorile dionisiace, trecând prin textele sacre ale creștinismului, prin filosofia medievală creștină, festivismul rabelaisian, raționalismul britanic, Iluminismul francez și kantian, romantismul pesimist ori revoluționar, simbolismul lui Baudelaire, existențialismul lui Sartre și încheind cu dialectica negativă a lui Adorno, vinul ne întâmpină mereu, uneori în chip neașteptat, alteori cu naturalețe, însă de multe ori în chiar centrul reflecțiilor filosofice ale marilor figuri ale culturii europene. ” O carte bine meşteşugită, acidă şi savuroasă, cu note aromate, fine şi cu o artilerie de nume grele: Platon, Aristotel, Wittgenstein, Bacon, Descartes, Kierkegaard, Kant, Hegel, Baudelaire, Bataille.

În anul  2011 – Vinul alb, Solo Quinta, obţinut în Banat, la Cramele Recaş devine cel mai bun vin sec din lume,care a câştigat medalia de aur. Verdictul a fost dat la “Vinalies Internationales”, cel mai prestigios concurs din Franţa(Paris) şi unul dintre cele mai importante din domeniu. Dintre sortimentele de vin,cel mai bun este totuşi cel alb, o spun cei 100 de degustători internaţionali. Marii somelieri ai lumii au votat extrem de extaziaţi vinul românesc din podgoria Recaş drept cel mai bun din cele 3.300 de licori prezente în concurs.Felicitări, România!

yvresse

 

Când Sophia Grojsman, cunoscuta creatoare de parfumuri, supranumită și Doamna trandafirilor,  a fost rugată de Yves Saint-Laurent  să-i creeze un parfum care să aibă efectul unei șampanii de calitate superioară, la fel de bun, la fel de amețitor și la fel de spumos ca efervescență a miresmelor, parfumul trebuia să se numească Champagne. Lansarea oficială a avut loc în 1993 și parfumul se numea…Champagne de Yves Saint-Laurent. Dar producătorii celebrului vin, dorind să-și protejeze marca, i-au interzis să poarte acest nume, așa că Yves, genial cum îl știm, a găsit soluția. Să fie beție de șampanie, alors! Și a devenit Yvresse de Yves Saint-Laurent, cuvântul ”ivrresse” înemnând beție,  iar cu prima literă schimbată în ”y”, are rezonanța numelui lui Yves. Epocală transformare, numele fiind  mai interesant decât Champagne, iar evenimentul devenind cel mai cunoscut eveniment monden ”negativ” cu consecințe extrem de pozitive. Parfumul e o reușită, un chypre cu miros de nectarine coapte și litchi, niște fructe chinezești cu miros puternic de struguri. Cu aromă de șampanie parfumată, doar se știe că o șampanie de calitate poate ține locul unui parfum scump. Un parfum sclipitor, cald, având după scurtele note de top, care se pierd primele în fiecare parfum, o bază minunată,  cu mentă și anason, acompaniată  din nou de litchi, dar și mușchi de stejar, patchouli, vetiver și celebrul trandafir albastru. Un parfum potrivit oricând, deoarece te binedispune. Credeți-mă că așa este. Yvresse!

 

Avem 17 povești parfumate, iată linkurile:

CARMENEllyDaurel,DianaPandhoraaMinnie,Lili,Roxana,Vania,Ochii Verzi,Silving,Sara,Gabi,Vero, ZinaVienela.

 [inlinkz id = 18]

 

Articole create 906

36 de comentarii la „Parfumul vinului nobil

  1. Ce bogatie de informatii ne oferi draga Mirela! Eu nu prea stiu multe despre vinuri dar sper sa va placa povestea mea. Asi vrea sa ma îmbat si eu un pic cu Yvresse! Cred ca am sa îl caut prin parfumerii sa îmi bag macar putin nasul în el!
    O duminica frumoasa draga mea!

    1. Eu am căuat de multă vreme să aflu în ce fel vinul ăsta ar putea avea o filosofie a lui, și cred că am descoperit: dacă nu prea îl bei, ci doar îl miroși și îl guști un pic! Și îi admiri cromatica de senzație!
      Parfumul e așa cum se spune, ca o șampamie!
      O duminică plină de bucurii, dragă Minnie! 🙂

    1. A, da, ”nu doar pentru domni”! Știi cine spune că e bun atunci când îl beau domnii? Michelangelo Buonaroti, nimeni altul decât geniul renascentist atât de drag mie.
      Mustul e excelent, am primit săpptmâna trecută o sticlă și era în ea toată aroma toamnei!
      O zi frumoasă, Gabi dragă! 🙂

  2. Interesant nume are parfumul,in cazul asta,tot răul spre bine .
    Nu sunt o împătimită a vinului, și cred că e cu două taișuri,se poate să îți cadă în dizgrație dacă vezi pe unii bând prea mult,iar mirosul lui poate deveni din parfum,duhoare.
    Dar,astă seară sa vedem parfumul pe care l-au văzut poeții,și tu,frumos și sensibil ca de obicei 🙂

    1. Silving, chiar aici e marele secret: lucrurile frumoase au parfum, iar cele urâte au duhoare. Ui te, temele noastre sunt frumoase, de aceea am ales ”vinul nobil”, sau teme ca ”prietenie, cea i, suflet, vacanță, ploaie, vară, iarbă verde, tei, salcâmi, miere, toamnă, sărbători, inimă, noblețe” ca teme parfumate! Niciodată ura sau dușmănia nu vor avea parfum, ci duhoare. Așa cum mereu prietenia și iertarea vor avea parfum dumnezeiesc. E părearea mea, dar au spus-o mulți oameni de seamă înainte.
      O zi frumoasă, Silving!

  3. Frumos articol, ca toate articolele tale despre parfumuri ! Ar fi o încântare să ai un volum cu ele, să-l deschizi în clipele adevărate de relaxare, când nu stai la computer. Te-ai gândit la asta ?
    Duminică plăcută, Mirela !

    1. Zina dragă, ar fi ceva ce n-am mai citit, sincer! Dar mi-ar trebui timp să le selectez, să le revizuiesc și să-mi caut editura care să aibă încredere că și altora le-ar plăcea așa ceva. Plus că firmele mari de parfum nu te alsă să le folosești numele decât dacă faci un contract cu ele. Bine, eu aici le fac o reclamă de zile mari și ar fi încântați să vadă și să audă, dar eu nu mă pricep deloc să-mi fac reclamă, asta este!
      Mulțumesc pentru încredere! Mi-ar trebui un managaer ca tine, îmi amintesc de propunerea de a căuta să folosesc pentru pictura camerelor de copii zânele mele care vrăjesc fructele, dar până să acționez, cred că voi începe următoarea mea carte!
      O duminică cu zâmbete și bucurii! 🙂

  4. nu stiam de acest parfum…nu-mi pot imagina cum miroase dar sunt sigura ca poate fi trecut greu cu vedera…
    o boaba de strugure aduna in ea dulceata soarelui si vigoarea pamantului…probabil de aceea vinul a fost comparat cu nectarul zeilor…
    ai adunat in articolul tau atatea mostre de intelepciune parfumata dedicate vinului, incat nu-mi ramane decat sa savurez un pahar cu vin,alb si dulce 🙂
    preferatul meu este Lacrima lui Ovidiu,un vin dulce-licoros din podgoria Murfatlar.
    imi doresc foarte tare sa gust Lacrima Christie…
    despre acest vin se spune ca este facut din stugurii culesi de pe versantii Vezuviului dupa ce bruma a cazut si stugurii s-au stafidit acest proces dandu-i o dulceata de neegalat…
    o duminica parfumata iti doresc Mirela si cat mai multe ocazii in care sa gusti sampania ta preferata ! 🙂

    1. Eu m-am întâlnit absolut întâmplător cu acest parfum, prin urmare l-am studiat un pic și am aflat despre legenda, că are o alură…legendară, creată în jurul său. E frumos, bun, vsesel, dar puțin altfel decât cele obișnuite, din flori sau lemn, condimente. E ciprat (chypre), așa că predomină aroma de fruct și mușchi de pădure.
      Sper că între timp ai savurat licoarea comparabilă cu nectarul zeilor. Și sper că voi gusta și eu licorosul amintit de tine, respectiv Lacrima lui Ovidiu de Murfatlar. Și eu aș vrea să gust Lacrima Cristie, demult îmi doresc. M-am mulțumit cu un Chianti ușor, dar valoros, azi vară, în …Chianti, Toscana! 😉
      Urarea ta e nobilă ca vinul de colecție, căci a gusta des șampania, înseamnă a avea ocazii de bucurie și sărbătoare! Îți întorc însutit urarea și îți doresc numai bine! 🙂

  5. Mirela, nu am stiut ca exista atatea povesti despre vin, struguri, vita de vie.Cand mi-am pregatit povestea, am citit ca Dyonysos s-ar fi nascut pe pamantul fostei Tracii, iar dacii nu numai ca beau vinul, insa il si mancau.
    La tine am citit alte lucruri interesante despre vin si parfum, nu am stiut ca exista un parfum Champagne.
    Iti las aici link-ul de la povestea mea parfumata:
    http://g1b2i3.wordpress.com/2012/09/30/parfumul-vinului-nobil/

    Iti doresc o duminica cu parfum de struguri dulci!

    1. Gabi draga mea, da, vinul e o filosofie, o artă, o istorie a omenirii! Și câte pagini din Biblie invocă vinul, dar nu încăpea aici totul! Și Francois Villon, și marii pictori care au pictat cupe superbe cu vin….o, câte lucruri frumoase ar mai fi de spus!
      Da, dacii îl și mâncau, când se făcea asemeni unei marmelade tari și întăritoare, la rându-i. S-au găsit mostre de vin antic în amforele vechii Elade!
      Parful Champagne are acum denumirea de Yvresse! 😉
      Să ai o duminică veselă ca o cupă de șampanie de soi! 🙂

  6. …Și de Omar Khayyam îmi amintesc, cum cânta el clipa ce trebuie trăită:
    „Fă-ți rost de vin și-o fată cu chip de heruvim,
    – dacă heruvi există. De Rai grijă să n-ai,
    căci în afara dragei și-a cupei – ce alt Rai
    mai dulce-i – dacă este ceva ce Rai numim.”

    Cu vin sau fără vin, clipa e viața noastră 🙂

    Bineințeles, nici la vinuri nu mă pricep… Știu doar că îmi place gustul sau ba, după ce gust, nu după denumire 🙂
    Cele scrise de tine aici îmi plac! Informații împletite în cuvinte frumoase și parfumate.
    Pot să mai scriu doar atăt: Viață frumoasă îți doresc!

    1. Omar Khayyam…Când il citesc, mă minunez cât de proaspăt e parfumul versurilor sale, vechi de aproape 1000 de ani! Mare iubitor de spirit al vinului! 🙂

      ”E-n zori. Un vin ca trandafirul sa ne-mbete !
      Sa spargem azi paharul faimei de perete !
      Sperantele prea mari sa le scapam din mana,
      Sa mangaiem doar corzi de harfe si lungi plete !
      Mereu sa laud vinul, acest edenic tel- al meu e,
      averea mea e vinul, si tot ce vad prin el- al meu e,
      de cred bisericosii ca-ntelepciunea-i dascal,
      fii vesel, acest dascal, invatacel de-al meu e.
      Decat sa te cufunzi in carti, dispari – mai bine,
      si dintre bucle negre sa rasai – mai bine;
      si nu lasa ca vremea sangele sa-ti verse,
      ci varsa tu un sange-n cupe mari – mai bine.”

      (Omar Khayyam)

      Mulțumesc frumos, dragă Diana! 🙂

  7. E un articol deosebit, atat ca stil, cat si ca informatii despre vin si parfum rar.
    Felicitari!
    Vad o suma de coemntarii excelente aici, asa ca imi permit sa las si eu un mic adaos in versuri care-i apartin lui Apollinaire:

    Nuit rhénane
    Noapte renana

    Imi umple cupa vinul in tremur ca vapaia
    Dar ascultati luntrasu in cantecu-i spunand
    Ca a vazut el sapte femei stand in bataia
    Lunii cu parul verde si lung pan’ la pamant

    Jucati mai bine-o hora cantati voi si mai tare
    Sa nu aud luntrasul cu cantecele lui
    Si pune-ti-mi alaturi balaiele fecioare
    Cu cozile impletite cu ochii ficsi satui

    E Rinul beat in care vii s-oglindesc aparte
    Si-m tremur se rasfrange al noptii aur greu
    Intruna vocea canta un horcait de moarte
    Zane cu parul verde ce veri vrajesc mereu

    S-a spart precum un hohot de ras paharul meu.

    Sa aveti multe bucurii si ocaziii de a bea samapanie! Sanatate!

    1. Ei, la așa urare frumoasă, ar trebui să servesc eu o șampanie conivilor, nu-i așa?! Mulțumesc!
      Versurile sunt niște clasice Appolinaire, cum ne-a obișnuit poetul. Bine alese!
      Rinul…vinul…ce atmosferă romantică! O seară frumoasă, Constantin!

  8. Buna seara, Mirela!
    Ca de obicei ne farmeci cu informatii minunat de pretioase imbinate cu vorbe de duh perfecte. Nu stiam ca Romania a castigat anul trecut acel premiu pentru vinul de Recas dar ma bucur enorm. Avem vinuri bune, se stie, mai trebuie lucrat la promovare. Poate vom ajunge in timp sa concuram cu Franta sau Italia nu numai pentru un singur vin.
    Ce-as putea spune? Poporul nostru e urmasul dacilor. Pentru daci vita-de-vie era o zeita. Dacia era recunoscuta in acea vreme pentru vinurile sale si poate ca a fost unul dintre motivele pentru care a fost ravnita.
    Cred ca acel parfum mi s-ar potrivi. Nu stiu despre el dar fiind un chypre mai mult ca sigur ca m-as impaca cu el 🙂 Si-mi place grozav numele lui.
    O seara cat se pate de placuta!

    P.S.- Saptamana trecuta am facut tuica…Uite ca azi va spun, in sfarsit, ceea ce am facut. Marti, poimaine, mai am un „meci”. Si scap 🙂

    1. Și eu m-am simțit mândră când am aflat de aurul câștigat de vinul românesc, din nou! Îmi place și denumirea!
      Da, dacii aveau un mare respect pentru vița de vie și pentru vin, așa că nu e de mirare pasiunea rămasă pentru această îndeletnicire.
      Ești foarte harnică, am tot respectul deja mă nedumerește de unde ai atât de multă energie. Și eu am de lucru, dar tu faci și muncă fizică, ori am văzut ”câtă” ești! 😉
      Mulțumesc, o seară frumoasă! 🙂

  9. Am cautat si am gasit o poezie din manualul de germana din liceu; stiam doar o jumatate de vers si Goethe:
    Das Wasser allein macht stumm,
    das beweisen im Wasser die Fische,
    Der Wein allein macht dumm,
    das beweisen die Herren am Tische,
    Daher, um keines von beiden zu sein,
    trink’ ich Wasser vermischt mit Wein.

    Johann Wolfgang von Goethe, (1749 – 1832)
    Deutscher Dichter der Klassik, Naturwissenschaftler und Staatsmann

    1. Nu mă mir că toți genialii poeți ai lumii au cântat vinul!
      Sună frumos limba germană sub condeiul lui Goethe! Mulțumesc, Daurel! 🙂

    1. Zina știe, dar eu mă gândesc că trebuie să fac rost de timp. oare de unde?! Zina mi-a dat multe sfaturi bune! 🙂

  10. Am citit articolul tau duminica, dar pana m-am hotarat eu sa raspund au venit niste prieteni si a trebuit sa plec de la calculator. :))
    Ai un mod unic de a scrie aceste povesti parfumate. Aduci multe, enorm de multe informatii si le asezi intr-o forma fascinanta. Zina are dreptate, merita sa incerci.

    1. Sunt onorată de aprecierile tale. Tocmai am citit articolul tău cu proful de CSP și, chiar dacă nu am comentat, remarc din nou că ai un stil atrăgător de-a scrie și ai ce povesti! Felicitări! 🙂

  11. Mama ce poze :))))) mi-as dori sa fiu acolo, pacat ca nu se poate decat virtual dar … sa speram ca intr-o zi cu soare 😀 ajung si eu acolo. Are rost sa mai zic ca mi-ai facut o pofta de capsuni de numa numa? :))))) 😀

    1. Acum văd comentariul! Pozele acelea au fost șterse, din păcate, iar eu nu mai știu prin ce arhive le am. Mulțumesc, chiar și azi contează!

Dă-i un răspuns lui Zina Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus