O poveste parfumată cu flori de câmp

Sub tălpile noastre goale, se lăsau strivite, fără suspine, firele de mătase verde, lăsându-și  seva de viață dătătoare…

-A ce miroase iarba?

-A verde, a câmp, i-am răspuns micuței mele, care la cinci  ani deja începea să simtă, ca și mine, miresmele cele mai subtile. Simț pe care și-l dezvoltă pe zi ce trece, ca văzul, auzul sau tactilul.

– A…verde? Așa cum oranjul miroase a portocale și roșul a bujori? Ba nu, a cireșe…Și cum rozul miroase tot a bujori…A ce miroase rozul? Figura ei frumoasă, și seriosă când pune întrebări, s-a încruntat ușor, încercând să rezolve dilema rozului.

-A trandafiri de dulceață, oare…

– A bujori roz și a trandafiri Gloria Day, din cei care înfloresc de ziua mea! s-a bucurat minunea mea cu toată ființa ei, luând-o la fugă printre margarete, flori de cicoare, scânteioare și trifoi, odată enigma elucidată.

Soarele începea să înțepe aspru câmpul smălțuit, iuțind zborul albinelor. Ne-am încălțat și-am pornit-o către lan. Macii erau mai roșii decât acel roșu ancestral, originar, care cred eu că stă la baza a tot ce e roșu în natură.

-Macii de ce n-au miros?

Kenzo-Flower essentielle parfum

-Au o culoare atât de puternică și frumoasă,  încât nu le mai trebuie și miros, am încercat eu o explicație, mai mult pentru mine.

-Bunica are o sticluță ”îndoită”, plină cu parfum în care cineva a pus un  mac, mi-a răspuns Enya triumfătoare. Deci, au miros! s-a bucurat ea.

Mereu m-am întrebat de ce un parfum atât de tare ca Flower de Kenzo are un mac drept simbol, un mac introdus în sicla aplecată ca bătută de vântul câmpurilor, dar n-am reușit să dau un răspuns și poate nici nu trebuie. Parfumul e destul de reușit și face parte din categoria celor care care își păstrează aerul câmpenesc, în ciuda faptului că e destinat mai ales doamnelor de la oraș care au nostalgia unei plimbări sau vacanțe la țară.

– Da, ai dreptate, dar macii tot n-au miros, sunt simboluri ale florilor care cresc pe câmp, așa că a fost folosit de creatorul parfumului pentru a te trimite cu gândul ca câmpiile verii…

-La câmpiile verii…Mie mi-au plăcut câmpiile primăverii, căci mi-ai făcut lănțișor din păpădii! Și câmpul acela în pantă, unde cresc frăguțe, mi-a plăcut!

-Acela era un deal!

-Tot una-i, strigă Enya, fugind către păduricea răcoroasă, prin iarba din care mii de flori răspândeau un nedefinit parfum simplu, dar plăcut, alături de un iz de mentă, salvie, sunătoare, alte buruieni de leac și polen, gata să fie cules de harnicele bâzâitoare.

O tufă înflorită de măceș străjuia o porțiune cu iarbă mătăsoasă, fără flori. Arbustul arăta ca o zână de o rară frumusețe, plin de flori roz, cu un parfum fragil, dar zeiesc.

-Hai la umbră! mi-am tras eu odorul, îmbrățișat și pupat, odată ajunse pe iarbă. Bea un pic de apă rece!

-Apa are miros?

-Tu ce spui?

-Ca macii! Are miros doar dacă te gândești că e simbolul setei!

-Hahaha! așa că are miros de….

-De lucru important! îmi răspunse ea, bând cu sete din sticla albăstruie.

-Și păducelul are miros de ceai bun, am adăugat eu, amintindu-mi de fructele sale mici, păsătoase și mai roșii ca măceșele, imediat ce l-am zărit în spatele tufei de maceș.

-De ceai…mda, poate. Eu zic că de iarbă! râse zglobiu scumpa mea și o luă din nou la fugă.

Am alergat amândouă către căsuța veche de la marginea unui drum parcă scos dintr-un cufăr cu amintiri, unde eram așteptate cu o ușoară îngrijorare și cu multe chestii de mâncat…Dar noi eram acum în posesia miracolelor cu aromă divină, tânjind mai degrabă la un prânz cu nectar și ambrozie.

Câmpul rămase undeva în urmă, departe. Pe lîngă pădure răsunau voci sonore și se răspândeau mirosuri cam afumate, care acopereau orice altă mireasmă de ”inutil” parfum…Dar nările ne erau pline de bucuria unei zile de vară, în care câmpul pictat de o măiastră mână anonimă și talentată, cu flori modeste dar rafinat colorate, cu parfum de fân proaspăt , trandafiri sălbatici și ierburi însorite, a scris o pagină rotundă și plină ca luna care stătea să răsară pentru a ne ocroti somnul încă tânăr. Dimineață vom inspira parfumul câmpului plin de rouă, ne-am mai spus și am adormit adânc, calm, sănătos.

Nu știu dacă vreo floare de câmp are întradevăr un parfum categoric și ușor recognoscibil, (culturile de lavandă și levănțica sălbatică nu intră în categorie), dar știu sigur că ziua noastră pe câmpul cu flori și arbuști înfloriți avea mireasmă de fericire simplă, caldă, ușoară ca o boare de curățenie spirituală și de iubire fără margini. Mireasma unei zile în care am zburdat împreună pe un câmp smălțuit cu florile verii, fără să ne întrebăm cât e ceasul sau când plecăm acasă. Așa miroase, uneori, fericirea.

Să vedem ce minuni au realizat artiștii parfumieri, inspirându-se din florile câmpiilor.

Burberry reușește să exprime în  Weekend For Woman și Weekend For Men un stil distins, specific liniei Burberry,  care  a avut ca inspirație o excursie prin câmpiile englezești, îmbelșugate și verzi. Parfumul e o oază de relaxare, descătușarea de formalități, libertate și o stare de bine care evocă ideea unei evadări, împărtășirea clipelor de fericire. Are o aromă florală proaspătă dar  luxuriantă, de ciclamă, zambile, trandafir sălbatic, iris, lemn de cedru și mosc. E ca o plimbare vara devreme, în natură, pe lângă un câmp…în weekend! 😉

Lulu Guinness  este un parfum fermecător, șic, retro, simplu, feminin, elegant și fără vârstă. Cu alte cuvinte,  frumos.Parfumul doamnei Lulu Guinness, care ne-a fascinat cu cochetele ei poșete retro și continuă s-o facă, cu mult farmec feminin, este o mare de clopoței mov albăstrui, englezești, din aceia care au un miros destul de puternic și răzbat, alături de  indrușaimul roz, cu forță și farmec, iar apoi câteva lăcrămioare și crini albi, alături multe clementine de câmp, flori de măr, flori de mazăre roz, trandafir sălbatic de măceș și un strop de yasmin egiptean, dau acestui parfum, destul de scump la verdere, o mireasmă care nu spune decât : am sosit, acum poți să fii fericită! Vă spun că așa este! Esențialul este să-l găsiți. E o raritate.

Dragi prieteni, vă anunț temele următoare:

Sâmbăta viitoare avem tema Orele parfumate ale verii.

Peste două săptămâni ne vom întâlni cu O plimbare parfumată în pădure, când va fi anunțată și tema următoare. Azi și mîine voi trece pe la fiecare, după care, mergem în concediu și nu vă voi vizita decât la sosire, cu tot dragul.  Povestea continuă și tabelul va apărea și el. Să ne revedem și recitim cu bine!

CARMEN,Daurel,Vania,pandhoraa,Diana,Gabi,Lili3d,Sara,Florentina,Lolita,  Sara , ZinaZina.

[inlinkz id = 7]

Articole create 906

37 de comentarii la „O poveste parfumată cu flori de câmp

  1. draga Mirela, povestea ta este un adevarat balsam pentru suflet. Contine toate aromele necesare bunei dispozitii. Se pare ca ideea concediului ce bate la usa ti-a stimulta puternic imaginatia si talentul. Mi-au placut mult si recomandarile parfumurilor. Multumesc pentru tot!
    Vacanta placuta! îmbratisari

    1. E ora la care îmi beau cafeaua, azi ceva mai grăbită, deoarece am multe de rezolvat, dar e genul de muncă pe care o îndrăgesc! Carmen draga mea, mă bucur că te-am binedispus, e o stare care ne domină în vacanțe, mai les vara când ferestrele larg deschise acceptă ca soarele încă tânăr să umple casa și ciripitul păsărilor din parcul învecinat să se ia la întrecere cu parfumul florilor. Doamne ajută să petrecem clipe minunate și să ne revedem aici cu bine! Mii de îmbrățișări! 🙂

  2. Florile tale de camp au parfum de iubire materna, de viata! Mi-a placut nespus excursul tau pe campul plin de flori si promisiuni!
    O vacanta de vis alaturi de cei dragi! Sa ne revedem cu bine! Imbratisari! 🙂

    1. Am apreciat frumoasele versuri și imagini care compun câmpul tău de miresme. Te felicit, Lolita, excelent ai compus amintirea florilor de câmp.
      Mulțumesc pentru urări, Doamne ajută! O seară frumoasă!

  3. Buna!
    Gingasa poveste – permite-mi, te rog, exprimarea. Mi-am amintit zilele cand faceam lantisoare din papadii – tata m-a invatat si mama era usor „nemultumita” pentru ca reuseam sa patez hainele 🙂
    Enya e un copil norocos si fericit! Multa sanatate si noroc va doresc! Iubirea sa nu va ocoleasca niciodata!
    Viata fericita si vacanta minunata!

    1. Apreciez exprimarea, dragă Diana, sunt sentimentele cele mai plenare, adevărate, puternice, acelea pentru scumpa mea, iar gingășia face parte din ele și va face până la adânci bătrânețe!
      Eu sunt norocoasa, îmi vei da dreptate când vei alerga cu micuții tăi pe câmp. 😛
      Te îmbrățișez cu mare drag! Mulțumim, să fie! 🙂

  4. Ce minunatie de poveste, Mirela!
    Lectii extraordinare de viata, lectii despre mirosuri, lectii despre frumusetea si unicitatea vietii 🙂
    Si de aici se vede dragostea imensa cu care iti inconjori fiica. Mi-a placut enorm!
    Va doresc sa aveti o vacanta cat se poate de minunata! Sa fie perfecta, de vis!
    O seara placuta!

    1. Elly, ai dreptate, dragostea pentru fiica mea e sensul și axul vieții mele și cred că fiecare părinte ar trebui să facă întocmai. Și apropo de ce spune Diana mai sus, tata ne făcea, mie și fratelui meu, cercei din cireșe, iar noi ne murdăream și nu ne certa! Dar nici mama, însă pentru că era mereu ocupată cu un servici (chirurg stomatolog) care nu i-a adus decât oboseală, gărzi, stres…Ei, eu sunt altfel și nu am de gând să mă schimb. Poate să iubesc și mai mult ceea ce merită cu adevărat! 🙂
      Mulțumim pentru urări! 🙂
      Mii de îmbrățișări, Elly!

  5. Stii a ce miroase articolul tau ? A parfum de dragoste de mama ! Superb, mai grozav decat orice parfum, cat de exotic sau de sofisticat ar fi.
    Va doresc o vacanta placuta, cu soare si bucurii mari si mici !

  6. Sunt randuri care contin mai mult decat cuvinte, mai mult decat amintiri si chiar ma mult decat sentimente: contin suflet! Si talent.
    Am circulat azi prin blogosfera si am intalnit atatea lucruri goale, inact aici, unde gasesc suflet si talent, stau ceva mai mult si-mi gasesc timp sa si scriu o vorba care sper sa fie cu folos. si celelate povesti sunt scrise cu har, felicit Clubul Povestii Parfumate.
    E o povsete scrisa cu un suflet frumnos si cu mult talent. Amintirile au parfum frumos. Multumesc.
    Vacanta placuta familiei Pete, acest oameni minunati pe care i-am cunoscut si ma bucur. Sa ne recitim cu bine. Sa aveti vreme buna si sa reveniti sanatosi! 🙂

    1. Ați avut răbdare, Constantin, pe mine mă seacă goliciunea unei părți blogosferice, așa
      că circul numai pe la prietenii mei, care au ceva normal și original de spus!
      Mulțumesc pentru aprecieri, de fapt mulțumirea constă în bucuria pe care o fac celor care citesc, așa cum eu mă bucur dacă găsesc un text scris bine și cu sens. Azi am găsit la Povestea parfumată mai multe!
      O să ne revedem și recitim cu bine! Vacanță frumoasă și vouă! 🙂

  7. Mirela, am ajuns si eu intrun tarziu pe campul cu flori parfumate si frumos colorate, m-am plimbat si eu cu voi pe mcamp, am baut apa rece, am mirosit si adunat flori cu voi…M-am simtit bine, parca am intinerit si m-am incarcat cu energie.
    Acum nu pot merge pe la ceilalti povestitori, insa duminica voi ajunge si pe la ei.
    O duminica minunata, Mirela!

    1. Gabi, nu e tarziu! Povestea se publică timp de doua zile, de sâmbăta pana duminica, asa e corect si frumos, toti fiind ocupati si cu viața, nu doar cu blogul, care e firesc să ne ocupe doar o mică parte din timp (e părearea mea personală)! Plus ca tabelul e valabil doua zile.
      Mă bucur nespus că povestea mea te-a întinerit, draga mea prietenă!
      O duminică cu bucurii!

  8. Ce frumos ați zburdat împreună cu Enya printre florile de câmp! Mi-a plăcut mult!
    Vă doresc o zi plină de prospețime!
    Vacanță plăcută!

    1. Ne-am citit simultan, Sara dragă!
      Oare viața scurtă a macilor să fi inspirat atâtea povești, legende și poezii triste, care au ca sursă de inspirație efemerele flori înflăcărate?! Emoționantă postarea ta…
      Am impresa că acolo, la voi, e un tărâm de vis! Vacanță plăcută! 🙂

  9. Miros de lucru important…ce deosebit suna! Citand unul din comentatorii de mai sus: mult suflet in postarea ta si talent, deopotriva. Si, din nou, raman impresionata de felul cum stii sa descrii parfumuri… Un sfarsit de saptamana minunat sa aveti!

    1. Florentina, uneori mă întreb dacă nu cumva exagerez eu cu marea drăgăstoșenia mea, căutând sensuri mărețe și în cuvintele prozaice, dar simt că creativitatea Enyei nu se reflectă doar în desen și pictură, ci în tot ce face. Și cred că a tuturor, dacă mă gândesc bine.
      Mi-a plăcut enorm postarea ta, e emoționantă! O duminică de vis! 🙂

  10. -X- :

    Deci fericirea miroase a flori de camp !

    Uneori da, cu siguranță! Alteori miroase a trandafiri de iunie, a cireșe, a plajă, a mare, a examene luate cu note mari, a fulgi de zăpadă vanilați, a atelier de pictură, a seară la operă, a ghiocei și bujori sau a pișcoturi cu miere la micul dejun! A ceea ce te face fericit cu adevărat! 🙂

  11. vara nu poate mirosi decat a flori de camp…chiar asa trecator cum e reprezinta-pentru mine cel putin- cel mai „colorat” miros al verii 🙂

    1. Pandhoraa, ai revenit! Da, dar și a trandafiri, dar și a căpșuni, a pepeni buni dar și a crini, a regina nopții, dar și a piersici, a munte, a mare, a plajă și a soare! Te pup, pandhoraa! 🙂

Dă-i un răspuns lui Diana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus