Feb
The Point – Oblio
Amintiți-vă de Oblio, eroul din The point, desen animat din 1971, regizat de Fred Wolf. În acel excepțional desen animat, Ringo Starr și Dustin Hoffman spuneau povestea lui Oblio, băieţelul cu capul rotund, din regatul capetelor ţuguiate. Din cauza acestei diferenţe, Oblio trece printr-o serie de peripeţii împreună cu câinele său, Arrow. Melodiile sunt compuse şi cântate de Harry Nilsson, care a şi scris povestea originală. Nu-i așa că era un mare prilej de bucurie să decodificăm semnificațiile ascunse în text și imagini, foarte liber oferite nouă în anii 80, când a fost difuzat și la noi? Eu îl dedic fiicei mele, Enya (are și la școală proeict și rol în piesa Oblio, în limba engleză, pentru Festivalul de Teatru în Limba Engleză, să-i urăm succes, mai ales doamnei diriginte!) și să ne amintim sau să facem cunoștință cu Oblio și muzica scrisă și interpretată de Harry Nilsson.
Pentru noi toți, astăzi Oblio și Harry Nilsson (music & lyrics from The Point album):
Are you sleeping, can you hear me
Do you know if I am by your side
Does it matter if you hear me
When the morning comes I’ll be there by your side
And in the morning when I wake up
She may be telling me good-bye, la la la la
And in the evening if we break up
I’m wondering why-y-y, I’m wondering why-y-y-y…
There was a time, we had a time
There was a time, we had a time
There was a time, there was a time
When you were mine
Life Line…
Down to the bottom,
Hello
Is there anybody else here?
It’s cold and I’m so lonely,
Hello!
Is there anybody else here?
Hello (Hello, Hello, Hello)
Won’t you throw me down a Life Line?
I’m so afraid of darkness,
And down here it’s just like night time.
Oobelie, Ooobely, Oogolie, Oogolie,
Oohs..Are all around me.
Hello!
Will you please send down a Life Line?
Down,
And there isn’t any hope for me,
Unless this dream which seems so real,
Is just a fantasy.
Tags: Arrow, cap rotund, cap țuguiat, cartoon, Dustin Hoffman, Enya, Fred Wolf, Harry Nilsson, Muzică, Oblio, Ringo Starr, semnificații, The Point
Frumoasă colecţie! Nu-l mai văzusem pe Oblio de vreo cincisprezece ani…
Mulțumesc!
Și eu l-am revăzut după decembrie 89, dar tot la anii 80 m-au ”readus” Oblio și Nilsson!
vai, ce frumos ca te-ai gandit sa ne reamintesti!… eu sunt mare fan oblio, multumesc!
Eram sigură, așa cum sunt și eu un mare fan al muzicii postate de tine.
Multumesc. Imi lipsea. Nu stiam ce-mi lipsea…
Daurel, mă bucur. Și am speranța că doar Oblio îți lipsea!
Mirela,felicitari pentru aceasta postare cu Oblio,inainte de decembrie ‘89,in cercul nostru de prieteni,spuneam ca Romania este “tara capetelor tuguiate”,si vad ca Oblio este nevoit sa traiasca si dupa decembrie’89,in aceasta tara,o duminica minunata
p.s.ai o dedicatie muzicala.
Mulțumesc, Octav, ieri m-ai fericit cu Rober Plant în duet, așa că devin curioasă.
Și noi așa le spuneam ălora , ”capete țuguiate” Ai observat câți sunt și astăzi!
de la postarea X-ei, ştii care, am tot vrut să zic…
doar că nu am găsit STAREA
mult succes ENYEI şi doamnei diriginte
CELLA, ești o muză-fenomen…ne gândim la aceleași lucruri deosebite, descoperim că avem aceleași lucruri de admirat, îmi dai idei cere erau undeva în mine și tu le scoți la mai-lumină…da da!
Voi transmite urările, TREBUIE să câștige, vor fi cei mai buni și au ales bine.
e una dintre ocupaţiile mele de bază
vibraţiile înalte, draga mea, cine mă aude mă iubeşte… cine mă(şi) vede… e pe calea pe care Lumina lumini prăseşte
SUNT! deja cei mai buni doar ŞTIM!!!
Cine te aude te iubește, normal!
Da, SUNT CEI MAI BUNI!
e unicul “lucru” care nu-i niciodată destul
zi plină de soare neobli(O)c
Dacă e plin și sferic, e PERFECT!
Oblio mi-a plăcut întotdeauna, deşi în anii 80 eram prea mică pentru ca să-l înţeleg pe deplin. Melodia Are You Sleeping a fost favorita mea mult, mult timp. Mulţumesc pentru versuri, nu le-am avut niciodată în faţa ochilor!
Bucuria e a mea!
Oblio era preferatul meu, eu eram ceva mai mare (nu foarte), dar l-am înțeles pe deplin abia mai târziu. Melodia o cântam nonstop!
ehe …ce mult imi lipsise! Oblio asta!
Orianda, și tu i-ai lipsit.
Bine te-am găsit, Mirela! Da, recunosc, uitasem de Oblio! Doamne ce vremuri! Acum… na că ai început să ne deconspiri vârstele – era un test, nu-i aşa? Cine-şi mai aminteşte de Oblio? Ei bine, da, recunosc, am vârsta la care îmi amintesc de el… deşi aş prefera să fiu la cea la care să-l cunosc acum…
Nu, nicidecum! Oblio s-a difuzat și în 1995…dar deși ATUNCI eram mici, tot ne amintim, asta e important!
Și ne putem preface că-l descoperim abia acum…și tot ne place, e de actualitate, ca tot ce e bun! Acum e timpul să-l redescoperim și să ne bucurăm din nou. Interesantă chestia cu testul, da da!
Pentru mine e o premiera, zilnic o noua descoperire care ma bucura pe acest blog, va multumesc. e cea mai frumoasa melodie e care am acsultat-o anul acesta, nu cred ca am mai auzit-o si Oblio merita indragit. O seara cu bucurii va doresc!
Bravo Andreea, ai ales bine!
Mulțumesc, asemenea!
OOOO
unul dintre desenele cult-multumim foarte mult pentru el
o seara foarte buna pentru Mirela, Enya si Serafina
cu drag de la BdJ si Sakura
Bănuiam că e printre preferate deoarece am început să-ți cunosc gusturile și le apreciez!
PBSDEMS!
Adică…știți voi doi!
nu stiu de ce, dar serialul ala parca lasa impresia ca trebuie sa fi ‘’smart” ca sa-l vizionezi !
Asta reiesea din discutiile fanilor d-atunci la care uneori asistam si eu, aiurea-n tramvai
Dupa aia s-a trecut la ”Familia Simpson”
Oricum, eu unul inafara de capetele alea tuguiate nu-mi mai amintesc nimic !
Sfera e perfectă, față de triunghi (cap sferic/cap triunghiular), nu-i așa?! E smart, bine-ai zis. Uniformizarea în gândire…S-a mai dat și după revoluție, dar nu a mai avut același impact…Acum, s-ar putea să aibă!
Tu ești altă generație… dar muzica îți place?
Multam de Oblio. Ma gandisem la el zilele astea, dar am uitat sa dau un search e youtube.
Bună seara! Păi acesta e farmecul bloggeritului, să aflăm lucruri noi și să ne amintim de lucruri știute, ca să le redescoperim. Vizionare plăcută!
Draga Mireela,cum sa nu ne amintim de Oblio?
Ii doresc Enyei felicitari si doamnei diriginte! le doresc tuturor succes!iti multumesc pentru aducere aminte.
Am scris si eu pe blogul meu ceva despre oblio,trebuie sa caut articolul sa vad ce anume am scris!
O seara frumoasa si o saptamana mai buna!
Eu zilnic vin la tine ca să-mi amintești câte o pagină de artă uitată-n amintiri…avem mai multe motive să ne vizităm, nu doar prietenia! O seară frumoasă ție și fetițelor, poate cu Oblio!
Mirela,am gasit articolul cu Oblio chiar dupa ce am plecat de la tine!
Nu am mai fost pe aici,nici macar pe la mine pana astazi .Incerc sa recuperez si sa mai fac cateva vizite.
O saptamana frumoasa!
bafta Enyei in noul semestru!Pupaturi Serafinei!
Multumim, ii transmit Enyei si pup pisica din partea ta, zi excelenta, Gabi!
Mirela mi-ai adus aminte de copilarie pe cand urmaream aventurile lui Oblio. nu stiu daca azi tinerii au habar de el dar eu chiar l-am iubit
PS. scuze pt off topic dar nu ma pot abtine sa nu-ti spun ca vineri, dupa discutiile noastre despre Sterian, m-am dus la coafor si, pe masa de langa canapeaua pe care imi asteptam randul, ce sa vezi? trona un album imens cu picturile artistei. m-a lasat fara cuvinte. atat pentru faptul ca rasfoiam un lucru atat de pretios intr-un coafor cat si pentru coincidenta. cartea era: Margareta Sterian – Opera pictata, autor – Mariana Vida; editura Alicat 2007.
O foarte fericită si ciudata coincidență, eu mi-am luat de curând albumul ”Opera pictată”….să tot mergi la acel coafor, sigur au simț estetic!
off topis :
bambusul se taie unde vrei , sa-i pastrezi inaltimea dorita ,
ce tai, pui in apa fixand crengutele cu pietricele
…. creste vertiginos !
succes!
Așa voi face, abia ștept să-l estetizez puțin. Mulțumesc frumos!
Desi pe vremea cand Oblio era in voga eu eram deja adult, de dragul fiului meu, atunci copil, il urmaream toata familia. Eu eram cel care-i citea fiului dialogurile din film si ne amuzam teribil de nazravaniile lui! Melodia Are You Sleeping era piesa de rezistenta des lalaita in familie, mai ales de piciul meu de atunci! Multumesc pentru ca mi-ati readus in memorie aceste amintiri placute! O zi minunata!
Eu vă mulțumesc pentru vizită și mă bucur că v-am adus aminte de vremuri dragi! O seară excelentă!
Oblio… amintiri dragi. Cred că-i trebuie un frăţior! Ce zici Mirela?
Dacă te referi la Oblio, da. Dar unul cu capul rotund, să-i semene. Aș putea să-l DESENEZ eu!
Dacă te referi la Enya e unica!
Și așa va rămâne, pentru că așa a fost să fie. Dar e bine, nu-mi doresc mai mult. Fericire copiilor noștri!
Mirelaaaa
Enyaaaa
Serafinaaa
pup
seară de luni liniştită
CELAAAAAAAAAA!
Acum ne despindem de verbe si predicate, ca a facem o baie inainte de film (Sherlock, hai sa fie!)….Pupam Cella si cateii si PISICILE !!!!!!!!!!
mirela, nici nu îţi poţi imagina
de câte ori mi-am tot propus
să-ţi fac o vizită în acest loc
în care mă simt minunat
şi căruia tu obişnuieşti să-i spui
mirela pete.blog
şi nu e numai oblio de vină
pe care îl ador din anii ăia optzecişti
în care a ajuns şi la noi
nu, e şi arrow de vină
şi asta nu atât din pricină
că ar fi unul din cei mai simpatici
amici cu coadă din lumea desenelor animate
şi nici fiindcă e aşa bun prieten cu oblio
în universul ăla de ţuguiaţi
ci fiindcă arrow seamănă leit
cu prietena mea rita
fiinţa alternativă alături de care
obişnuiesc să stau adesea
pe marginea ceştii de ceai
înainte să fim înghiţiţi
de marea cea mare a viselor mov
în care am învăţat să înotăm
în ultimul timp
strălucind fosforescent
ca nişte mici bucăţi de fericire
Lucky, mă uimești cu poemele tale. Fericită e Rita că are așa o companie selectă, ce bine e să ai prieteni…cu care să fii înghițit, în timp ce bei ceai…în marea viselor mov…în care înotați fosforescent…! Foarte frumos, Lucky Motan norocos!
Am trecut sa uram (eu si Saku) o zi foarte buna Mirelei, Enyei si Serafinei
http://www.esnips.com/doc/bcc8160e-bb9a-4669-8da6-59601933d018
Si, normal sa asculta, melodia de la Oblio
Multumim
oooo, mi-era dor de Alanis, e o cântăreață de mare clasă. Mulțumim, zi bună leneșă șă…piscească (știți voi, somn, păpică, tors și lene)! Trec pe la voi imediat!
noi dormim cum face si Serafina
http://www.youtube.com/watch?v=p2_TTKk7Us0
imbratisam cu drag pe Mirela, Enya si Serafina
Belle, esti o minune de prietena….multumesc!
Eu nu am dormit, am desenat/pictat/hasurat, acum am venit cu Enya de la scoala si poate reusesc sa ma relaxez putin! Pupici blanitelor!
Mi, mi-a cazut conexiunea
ne-am revenit, SUNT ACASĂ!
Simte-te ca acasă aici, mereu și mereu! Am revenit, dar am promis că mă apuc de pictat! Nu prea mă ajută nocturna, nu degeaba iubesc eu zorile! La mulți ani lui Tano și aici!
MULŢUMIM!!!
)
am să fac, când învăţ că acuma buchisesc acolo, loc cu prieteni şi opun pe SERAFINA dacă îmi dai voie
avem o mulţime de prieteni dar ei nu au bloguri(încă
să nu fii supărată, fiecare cât îl duce capul, suntem MULT mai bune de atât
hai, te rog eu, pictează…
oamenii handicapaţi sufleteşte SUNT URÂŢI! ştim asta şi nu ne afectează
ei în mizeria lor superioară, noi cu ale noastre
mai devreme ori mai târziu, într-un fel ori altul ARAMA SE DĂ, întotdeauna, pe faţă
încet, încet, oamenii se vor lămuri singuri din păţite, nu-mi fac griji
CELLA, ești teribilă! Marquez în toată regula!
Pictez, normal. Sunt inspirată azi.
Eu MĂ AMUZ COPIOS DE IDIOȚII ĂIA, cu pretenții de intelectuali (de mahala) doar n-ai crezut….și sper că nici alții n-au crezut alte-alea!
Aici le este interzis, valea și la loc comanda, așa cum ai făcut și tu!
Serafina va fi încântată să figureze pe blogrollul lui Tano, normal! O să-i facem și ei blog, dar acum am 1001 de lucruri de făcut și mă simt importantă, așa că pisi scumpă mai așteaptă un pic! Blogul îl va administra iubita mea Enya, doar e mâța ei!
O noapte frumoasă, draga mea CELLA. Nu uita să-i faci un tort lui Tano!
Iti multumesc pentru aprecieri. Nu neaparat in contrapartida ci pentru ca ai cu adevarat un blog deosebit, te felicit si eu.
Oare a trecut ziua de marți?
O adevărată onoare, Gabriela, nu e de complezență, eu mă bucur că am descoperit o mare scriitoare și voi urmări continuarea romanului, pe blogul tău. Mulțumesc!
Felicitari pentru noile picturi din expozitie, si pentru o descriere atata de frumoasa a nuantelor de galben.
Enya vad ca iti face concurenta in forta! Bravo Enya, tine-o tot asa!
Ai dreptate Draw, dacă nu cumva m-a depașit, ceea ce m-ar bucura! Ce mamă nu se bucură dacă o depașește propria-i fiică, mai ales daca îi e si profesoară?! Mie îmi place foarte mult pictura Enyei, așa cum imi plăceau și ale mele candva. Și acum imi plac, dar nu la fel ca cele făcute înaintea anilor de studii universitare artistice.
Multumesc, Roxana!
[...] nu-s mai demni. Pentru cei ce doresc ceva arta adevãratã recomand: Zorba Grecul la Maria Postu, Oblio la Mirela Pete si Dumnezeu e mare la Madi ( a se vedea si comentariul Dumnezeu vs stiinta scris de [...]
[...] scriitoare bucuresteana. Dupã ce Flavius m-a declarat “cel mai fericit blogger”, Mirela a plusat cã as fi “cel mai informat”; azi inginerul de geniu Chat Noir, in spirit de [...]