O mare artistă cântă orice gen muzical cu ușurință (da, chiar și operă sau operetă, dacă e o mare artistă), dar și cu originalitate! Că ENYA este una din marile artiste ale lumii, devenită clasică, artistă de referință nu doar în genul celtic clasic și celtic-new age ,ori în spațiul muzical general, e un lucru cunoscut! Nu trebuie să fii de specialitate ca să ai un minim de cultură muzicală. Ea abordează firesc frumoasele colinde vechi, tradiționale, pe care le cântă, ca solistă, alături de corul bisericii din Donegall, locul său natal din vechea Irlandă (apropo, ca să cânți celtic, e bine să fii de-acolo!), alături de mama ei și de alte rude, dar și de prietenii din copilărie.

O nouă filă muzicală din spațiul celtic. Am ales Enya și două piese cu rezonanță categoric celtică, ca majoritatea celor compuse și interpretate de artista irlandeză, care-și extrage seva creatoare din spațiul celtic din care provine și în care e ancorată. Muzica celtică prinde o aura clasică, remarcându-se, fie prin prezența pianului , fie datorită vocii prelucrate și suprapuse a solistei, o voce asemenea unei învăluiri sau incantații. Se remarcă background-ul instrumentelor electronice, susținute, alături de pian și voce, de Enya, dar și cele tradiționale, muzica sa fiind elaborată chiar dacă are rădăcini vechi, celtice.

Cutiile! Ce poate fi mai atrăgător pentru o pisică, cu excepția somnului în patul stăpânei Enya, a mâncăricii preferate și a statului pe fotoliile bipezilor mari, decât o cutie, mare sau mică, în care să se ascundă, convinsă fiind că nu o vede nimeni și că a descoperit veriga lipsă! ;) Haideți să ne amuzăm împreună cu Serafina, fotografiată de Enya și de mine. Tati cu munca, noi cu distracția ...ei, ȘI cu munca! Serafina cu păpița , cu joaca și cu somnul! E atât de relaxant să ai pe cine să privești cu drag!

Acum voi posta fotografii făcute de Enya și de mine, cu prima zăpada din acest an, care a fost vinerea trecută, în noiembrie. A fost prima, a venit surprinzător, după două luni de toamnă caldă și după o zi de vară târzie, ca o după amiază a unui...faun leneș! ...and the Winter came! Mai întâi am știut. Era o lumină roz crem afară, nu putea fi zi la ora 6 dimineața. Dar felinarul îmi lumina banca ninsă cu puf vanilat și fad, cu miros de aer proaspăt și fulgi jucăuși. Apoi căldura zăpezii luminate de felinarul meu feeric s-a stins și zorii i-au readus culorile reci, violacee și perlate. Argintul a luat locul cremei de vanilie și frișca rece, roz, bleu s-a așternut pufoasă în parc și pe banca mea. Voi îmi cunoașteți banca!

(Un text de Mirela Pete) Așa cum se întâmplă între prietenii care se văd rar, fiindcă locuiesc la distanțe mari, am primit și eu cadouri de la prietena mea, de...ziua ei! Nu i-am spus niciodată că îmi place foarte mult patchouli...Și uite că am primit un Patchouli Parfum foarte rar, deosebit, un parfum nobil, picant și aspru, de o feminitate telurică, precum mușchiul moale de stejar după ploaie, deja uscat de vânt (descrierea îmi aparține), așa cum trebuie să fie un Patchouli, alături de exotismul său specific. E un parfum pe care mi-l doresc de multă vreme, dar fie că era prea scump, fie că în acele momente foloseam altceva, l-am tot amânat. Și iată că l-am primit. Patchouli...o aromă grea, picantă și dură, ideală când se combină măiestrit și strălucit cu alte miresme orientale, exotice. Un parfum între parfumuri.

! ;

Dexign, agenția noastră de design de brand, la împlinirea frumoasei vârste de 4 ani, - La mulți ani i-am urat și îi urăm din nou atât noi, cât și prietenii internauți, ca să nu mai vorbim de prietenii și clienții noștri, care văd în noi, respectiv în Dexign, motorul lor vizual, combustibilul periodic al propriei lor afaceri, pe care le-o dorim prosperă - lansează azi noul site de prezentare al agenției. Dexign participă activ la construcția și reconstrucția unor branduri, cu o imagine impecabilă, un nume, un logo, broșuri de prezentare, web design, car branding, psom, ilustrații de carte, materiale tipărite, afișe, mape de prezentare produse, ambient și altele, fără de care un brand pierde viteza, performanța, se izolează și aproape încetează să existe.

Pecha Kucha Night a debutat în 2003, în Tokyo, Japonia, sub forma unei reuniuni a designerilor şi a creativilor, ca metodă de a împărtăşi din exprienţa lor şi de a vorbi despre proiectele pe care le realizează. Denumirea sa vine de la termenul japonez care face referire la suntetul ce apare în urma unei conversații, în engleză termenul traducându-se ca „chit chat”. Centre Pecha Kucha sunt în 363 de orașe din lume, în USA ( San Francisco, New York) Europa (UK, Germania, Finlanda, România, la București și Cluj-Napoca, etc etc), alte țări și continente.

Azi e 25 octombrie, într-o zodie scorpionică și avem de sărbătorit un genial Pablo Picasso, născut în această zi acum 129 de ani, un artist care a știut să folosească harul cu care a fost înzestrat. Pablo Ruiz y Picasso (n. 25 octombrie 1881, Malaga - d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes), este un mare artist plastic spaniol. Cel mai mare al modernității, dacă e să ascultăm opinia criticii și să observăm interesul stârnit de opera sa, de vreo 110 ani încoace. Genial, polivalent, complet, uriaș și unic, Picasso nu s-a mulţumit în viaţă cu un singur rol. Un om, un pictor, un sculptor, un ceramist, un poet care a jucat multe roluri, reale şi imaginare, dar pe toate cu aceeaşi pasiune, acesta a fost Pablo... A fost andaluz şi catalan, spaniol şi francez. Dar a fost și un copil genial, iar la Paris un străin "iresponsabil", din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soţ şi tată. A fost iubit, idolatrizat, hulit, urât, invidiat, a fost înger și demon. Picasso a fost unic și a spune că pictura lui e doar cubistă e o greșeală. Pictura lui e picassiană și atât, chiar dacă a avut o perioadă în care a inventat, practic, cubismul, ca stil în pictură, dar și ca punct de plecare în pictura celorlalți pictori cubiști (și nu numai). Un creator de curent, de stil, de modă (în artă!)! Un model pentru alți artiști, un titan al artei moderne și al universalității.