Marea cea mai dragă

Nu sunt genul care se entuziasmează văzând bebei pe plajă, în plin soare: se ştie că soarele nu e cea mai sănătoasă treabă şi nici zgomotele şi aglomeraţia, la ele acasă pe mai toate plajele accesibile muritorilor de rând, nu sunt tocmai indicate vârstelor foarte fragede. Aşă că noi, ca părinţi grijulii (puţin spus), am aşteptat cuminţi ca Enya să împlinească patru ani, pentru a gusta din deliciile unei vacanţe de vis pe litoral. Prima a fost cu trenul, la cNoi eram ăia nedormiţii, o stare care data din frageda-i pruncie, când ne-a ţinut treji nonsop un an, dormind ziua, plângând noaptea…După care, a renunţat la somnul de după-amiază, renunţând şi bieţii de noi la tot ceea ce se cheamă “somn”.  Aşă că, iată-ne într-o minunată vilă din Costineşti, la câteva minute de plaja cu nisip fin şi auriu, aşa cum ştim ca avem noi, românii. Mă cuprinde patriotismul de câte ori îmi amintesc nisipul românesc al plajelor şi mă lasă rapid, cînd restul , adică serviciile, lipsa amenăjărilor decente şi moderne, balcanismele, comportamentul indezirabil al turiştilor de ocazie, veniţi fără bile şi alte-alea au transformat unul din cele mai frumoase locuri din Europa într-un haos şi-ntr-o mizerie!

Dar să revin: întâlnirea Enyei cu plaja a fost un coup-de-foudre. Nisipul a vrăjit-o instantaneu, ca, imediat, apa mătăsăsoasă şi caldă, cu valuri uşoare, să o fascineze pe loc. Bronzul auriu care se aşează şi azi cu uşurinţă pe pielea-i de mătase, trecând prin stratul beton de creme cu SPF 30, au făcut-o şi mai frumoasă, dacă era posibil (sic!), iar aerul marin i-au creat o poftă de somn şi de porumb fiert, ceva de neimaginat. Pe atunci nu mânca altceva decât iaurt, cereale cu lapte şi câte o ciocolată, astăzi nu mai avem probleme! Mai ales că odată cu neaoşul cucuruz, a descoperit şi scrumbiile prăjite, mâncându-le aşa cum a făcut şi cu beţele chinezeşti: uşor, perfect, curat, ca şi cum ar fi învăţat toate astea pe furiş, la vreun curs, adică perfect! Castele de nisip a făcut cu uşurinţa copilului talentat şi răbdător, baie în mare a făcut jumătate din timpul petrecut pe plajă (în braţe la tati),  iar când a descoperit bazarul ăla cu de toate a ştiut şi am ştiut şi noi că o nouă dragoste se naşte: shoppingul de vacanţă! Să te ţii amulete, ochelari de soare mov, mingi de plajă cu pisici şi balene, pălării de soare cu pokemoni sau hawaiiene dansând, inele uriaţe cu melci marini prinşi în veşnicul plastic sticlos, mărgele de scoici şi coral, prosoape cu zâne, peşti uriaşi din pluş, parfumuri-pentru-prinţese, etc, etc, aproape toate lăsate în vila Şoimiţei, dar cumpărate cu o plăcere de care nu trebuie să fie privat nici un copil cuminte!

Au urmat vacanţele la Venus, Olimp, din nou Costineşti, Neptun, Olimp, câte o Sovată, o Sinaie, un Sibiu, un Hajduszoboszlo, o Oroshaza şi din nou Costineşti, Olimp, …insulele Greciei ne aşteaptă, dar şi Croaţia, alte mări şi ţări. Noi şi  Enya vom căuta nisip fin şi am speranţa Enya îl va găsi, vom căuta marea în care se poate face baie cu picioarele atingând nisipul ud şi moale şi va fi mai greu de găsit, chiar dacă paradisul terestru parcă s-ar fi mutat pe acele insule şi ţărmuri, lipsite majoritatea de nisip, abundând de pietre, pietricele şi chiar stânci. Dar asta e o altă poveste, mereu frumoasă, mereu alta, aşa cum şi copiii noştri cresc şi sunt mereu aceiaşi şi mereu frumoşi, dar parcă mereu alţii, tocmai pentru că ei cresc chiar acum! Şi cresc frumos….Vreme bună, sănătate şi bănet s-avem, că vacanţele ne-aşteaptă! Buuun!

You can leave a response, or trackback from your own site.